fbpx
Donald Trump beside man in black suit

    Ce cred acum susținătorii româno-americani ai lui Trump?

    08/12/2020

    Lectură de 19 minute
    Alegerile americane s-au terminat. Joe Biden a câștigat. Donald Trump, președintele în funcțiune a pierdut.

    Sigur, mai sunt niște formalități de îndeplinit până rezultatele devin oficiale, dar acelea chiar asta și sunt – formalități. Chiar dacă, așa cum avertizase în nenumărate rânduri, Trump nu și-a recunoscut înfrângerea, acuzând fraude electorale comise de către Democrați.

    Acum o lună am intervievat 14 româno-americani fani Trump și i-am întrebat ce-i atrage la personalitatea și politica celui care încă mai este președintele Americii. Intervievații mi-au vorbit despre activiști Black Lives Matter care dau foc la magazine, imigranți fără forme legale care abuzează de generozitatea Americii, guvernatori și congressmeni Democrați care distrug democrația, minorități și asistați social care vor avantaje nemuncite, politicieni care n-au curajul să vorbească pe șleau, dușmani externi puși cu botul pe labe de către Trump, socialiști care încearcă să domine arena publică americană prin intermediul corectitudinii politice și cancel culture-ului, îndoctrinare marxistă în presă și universități, și militanți pro-avort și pro-perversiuni sexuale. 

    Am fost curios cum văd acum situația foștii mei intervievați, așa că le-am solicitat un al doilea interviu. Zece dintre ei au acceptat, la care am adăugat-o pe mama unuia dintre ei, pe care nu o intervievasem data trecută. (Alte două persoane mi-au scris să-mi spună că sunt dezamăgite de decizia mea de a include informații și opinii nefavorabile lui Trump în primul articol.)

    Scenariile prin care Trump ar rămâne la putere

    Așa cum era și de așteptat, majoritatea intervievaților s-au declarat decepționați de rezultatul alegerilor. Par să accepte în mare parte că Biden a câștigat, însă unii se agață în disperare de câte-un pai pe care-l găsesc în procedurile extrem de încâlcite de confirmare oficială a câștigătorului.

    Georgia, Michigan, Pennsylvania, Nevada, Arizona și Wisconsin au certificat deja rezultatul alegerilor, toate în favoarea lui Biden. În această fază a alegerilor, e clar că nu se mai schimbă nimic. Dar ar putea rezultatul să fie întors în vreuna din fazele care urmează? Foarte puțin probabil. Iată scenariile de care se leagă principalele speranțe ale trumpiștilor die-hard:

    1) Legislativele unor state ar putea refuza să numească electori care să voteze cu Biden

    Pe 14 decembrie, statele își vor aloca electorii care vor vota mai apoi în Colegiul Electoral. Majoritatea statelor au legi care le cer să-și aloce electorii strict pe baza votului popular (așa cum a fost el certificat). Teoretic, legislaturile dominate de către Republicani ar putea invoca nenumăratele mini-scandaluri electorale (provocate în mare parte tot de către ei) pentru a numi electori pro-Trump – deși nu e clar dacă au cu adevărat acest drept. Practic, însă, o astfel de strategie ar trebui să depășească o serie de obstacole dure. Mai întâi, e nevoie de acordul a sute (dacă nu mii) de oficiali Republicani din diverse state, iar până acum astfel de oameni-cheie au dovedit că nu au nicio intenție să recurgă la șmecherii din acestea doar pentru că Trump e “de-al lor”. Apoi, invalidarea votului popular pe baza unor fraude inventate ar scoate din sărite cel puțin jumătate din populația țării, iar guvernatorilor Democrați din Michigan, Wisconsin, Pennsylvania și Nevada (toate state cruciale) le-ar fi foarte ușor să-și justifice refuzul de a aproba mișcarea parlamentarilor.

    2) Unii electori ar putea să se răzgândească și să voteze cu Trump, în loc de Biden

    Astfel de electori sunt numiți „electori neloiali” (faithless electors). De la independența Americii încoace, au existat tot timpul astfel de electori, dar ei nu au fost decisivi niciodată și doar unul, în 1796, și-a dat votul candidatului partidului opus. (Restul de electori neloiali și-au arătat dezaprobarea față de candidatul pe care ar fi trebuit să-l aleagă dându-și votul, în mod simbolic, unui politician oarecare – o persoană diferită de cei doi candidați principali). Nici acum electorii neloiali nu au mari șanse de a înclina balanța în favoarea lui Trump, dat fiind faptul că președintele în funcțiune a câștigat doar 232 de voturi electorale, față de cele 306 ale lui Biden. Electorii sunt de obicei oameni de partid și e foarte greu de crezut că mulți își vor schimba votul de la Biden la Trump. (Fun fact: Hillary Clinton este elector Democrat în New York). În multe state, electorii sunt obligați prin lege să voteze cu câștigătorul votului popular.

    3) Congresul ar putea să refuze să certifice votul Colegiului Electoral

    Pe 6 ianuarie, noul Congres va număra voturile electorilor trimise de fiecare stat. Teoretic, congressmenii pot refuza să recunoască rezultatul votului din Colegiul Electoral. Un asemenea lucru e puțin probabil să se întâmple, dat fiind că tot mai mulți legislatori Republicani recunosc victoria lui Biden. Dar dacă totuși o fac, se va trece la un scrutin în Camera Deputaților și unul în Senat. Dacă cele două camere iau decizii diferite, nu e prea clar ce se întâmplă mai departe. 

    4) Curtea Supremă ar putea interveni la un moment dat în favoarea lui Trump

    Fanii acestui scenariu se bazează pe faptul că, pentru că Trump a numit nu mai puțin de trei judecători, Curtea Supremă este acum majoritar conservatoare. Nici acest scenariu, însă, nu are mari sorți de izbândă. În primul rând, e din ce în ce mai puțin probabil că „supremii” vor ajunge să-și dea cu părerea pe tema alegerilor, pentru că până acum judecătorii mai mici au hotărât unanim împotriva lui Trump, iar Curtea Supremă preia de obicei cazuri cu decizii judecătorești cât de cât contradictorii. În al doilea rând, judecătorii conservatori sunt foarte apropiați de „litera legii” și, chiar dacă unii au fost numiți de către Trump, acesta nu se poate deloc baza pe conservatorii așa-numiți „originaliști”. Judecătorii de la Curtea Supremă sunt numiți pe viață și sunt prea puțin dispuși să-și compromită reputațiile ignorând lipsa acută de dovezi a avocaților lui Trump. 

    Susține poveștile noastre ca să înțelegi contextul în care trăim

    Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem.

    Misiunea noastră e să descifrăm sistemele complexe care ne definesc viața, să le traducem în narațiuni profunde care te ajută să înțelegi mai bine ce se întâmplă în jurul tău și cum se poate schimba asta. Ne dorim să închizi articolele noastre mai bine echipat pentru haosul informațional care ne înconjoară.

    Facem jurnalism la firul ierbii, exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Ne fundamentăm munca pe colaborare, transparență, schimb de cunoaștere și participare. Durează, costă, iar impactul nu se vede imediat. În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună.

    Poți să ne susții jurnalismul dacă devii Explorator Inclusiv începând cu doar 3€/lună.

    Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv

    Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem.

    Misiunea noastră e să descifrăm sistemele complexe care ne definesc viața, să le traducem în narațiuni profunde care te ajută să înțelegi mai bine ce se întâmplă în jurul tău și cum se poate schimba asta. Ne dorim să închizi articolele noastre mai bine echipat pentru haosul informațional care ne înconjoară.

    Facem jurnalism la firul ierbii, exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Ne fundamentăm munca pe colaborare, transparență, schimb de cunoaștere și participare. Durează, costă, iar impactul nu se vede imediat. În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună.

    Poți să ne susții și mai mult jurnalismul dacă inviți un prieten să devină Explorator Inclusiv începând cu doar 3€/lună.

    „Ați mințit poporul cu televizorul!“

    Unii intervievați reușesc să vadă partea bună din înfrângerea pe care a suferit-o Trump: numărul mare de voturi pe care totuși l-a căpătat președintele. „În pofida manipulării imense la care am asistat în ultimii ani, oamenii au votat masiv cu Trump. Deci nu sunt așa de ușor de manipulat cum ar vrea mass media. Cu toate forțele, cu toate miliardele puse la treabă pentru a determina un rezultat al alegerilor [în favoarea lui Biden], vedem că oamenii nu sunt chiar niște păpuși ușor de dus cu zăhărelul” spune Alex Lembrau, care locuiește în Arizona și deține o firmă de IT în România. Totuși, Lembrau dă un pic de credit și Democraților: „Stânga a știut bine pe ce să pună accentul și anume pe scoaterea oamenilor la vot – aceia care în mod tradițional nu ieșeau la vot, tinerii care nu se omorau niciodată cu a ieși la vot. Și cei oarecum indeciși, cei care nu prea erau interesați de politică. Social media a știut bine lucrurile astea și a profitat la maxim de ele. Nu puteai să deschizi Facebook-ul și celelalte rețele de socializare fără să nu fii îndemnat să votezi la modul, nu știu, absolut grosolan. La două postări vedeai una despre ‘Mergi la vot!’. Deci au reușit să-și scoată electoratul la vot” spune Lembrau.

    Un alt intervievat, inginerul Adrian Hojda, vede o parte mai întunecată a victoriei lui Biden, atribuind-o în parte puterii „Securității” americane. „În primul rând cred – asta e într-adevăr o speculație – că e un aparat al Intelligence Services care a acaparat cam tot ce prinde. Aia n-ar fi o problemă, ar fi okay dacă aș vedea un 50% – 50% – amândoi să folosească aceleași tactici. Avem noi oamenii noștri, talking points le dăm la [televiziuni], airways-urile le avem jumătate-jumătate – aș fi ok, dar am prea mult un flashback cu fraza aia din România: ‘Ați mințit poporul cu televizorul!’ Ce s-a întâmplat în România după [Revoluție], când am văzut că practic ăia care erau în aparatul de securitate au decis cine vine la putere și cine pleacă… Acuma, nu știu, e o teorie a conspirațiilor foarte tare. Nu am nicio dovadă că asta e, dar când văd că o pasăre măcăne, deja încep să mă gândesc ‘Bă, asta cred că-i rață’. Dacă o mai văd și că merge ca rața, știți cum e – parcă aduce a rață”. 

    De ce e greu de crezut că Trump a pierdut

    Deși, cum spuneam mai sus, marea majoritate a intevievaților par a fi acceptat înfrângerea alesului lor, câțiva nu se împacă totuși deloc cu rezultatele anunțate de către mass media. Cornel Ilioi, patronul unei firme de contabilitate din Arizona, este extrem de suspicios față de orice diferențiază alegerile de acum de alegerile din trecut. „Din 1920 începând, numai doi președinți au câștigat alegerile fără Florida. [N.m.: Sunt trei – Clinton în 1992, Kennedy în 1960 și Harding în 1920]. E un indicator major. Deci Florida de regulă anunță câștigătorul. M-ar mira foarte tare ca tocmai anul ăsta Florida să se înșele. Dar dacă cu Florida avem două excepții în ultima sută de ani, al doilea argument nu are nicio excepție: nici un președinte nu a pierdut realegerea în plin boom economic. Deci de regulă oamenii au schimbat președintele după un singur termen când au fost nemulțumiți economic“ mi-a explicat Ilioi.

    Mi-a precizat după aceea că se referă la perioada de dinainte de criza coronavirusului, care criză n-a fost vina lui Trump și din care oricum am început să ieșim. A mai adus și un al treilea argument: candidații republicani s-au ținut bine pe poziții în acest an, iar Trump a cules mai multe voturi decât acum patru ani – mai multe chiar decât câștigase Obama în zilele lui de glorie. Cum se explică atunci că Biden a câștigat, întreabă Ilioi. Și nu, el nu crede că atât Trump cât și Biden au beneficiat de o prezență-record la vot, iar Biden a bătut pur și simplu recordul de voturi al lui Trump cu propriul său record. (Se estimează că Biden va câștiga până la urmă cu aproape 7 milioane de voturi mai mult decât Trump).

    În realitate, astfel de „reguli“ nu mai funcționează demult în alegerile americane, în caz că au funcționat vreodată. Trump a fost primul președinte din istoria Americii care nu fusese în prealabil ori fost militar, ori fost ales (senator, deputat sau guvernator). Obama a constituit și el, bineînțeles, un precedent. Da, președinții americani câștigă de obicei și un alt doilea mandat – dar nu toți. Carter și Bush-tatăl n-au fost realeși. Și tot așa, de la începutul Americii…

    Nici Daniel Codreanu nu crede că Trump a putut să piardă – mai ales în Arizona, unde locuiește el. „Nu vreau să zic că e ilegitimă alegerea lui [Biden]. Tot ce spun e că realitatea mea, tot ce-mi percepe ochiul și urechea, nu coincide statistic cu [informațiile] digitale. Eu vorbesc de Phoenix, Arizona. California știu că oricum sunt Democrați, orice le-ai spune. Dar sub nicio formă Arizona Democrată. De a doua zi de cum am văzut Arizona albastră [N.m.: culoarea Partidului Democrat] am zis ‘E clar. E în neregulă. Nu are cum! E ceva în neregulă’. Nu pot să cred, nu pot” spune Codreanu. Victoria lui Biden în Arizona a fost pe muchie de cuțit: a câștigat statul la diferență de 0.3% din voturi.

    Mulțumesc că mă citești.

    Abonează-te la newsletterul meu bilunar

    Proclamațiile jurnaliștilor

    Codreanu consideră că Biden a beneficiat de un aparat de propagandă imensă (un „balaur cu tentacule mari”) care l-a avansat drept câștigător atât înainte de alegeri, cât și la scurtă vreme după scrutin când marile televiziuni, ziare și agenții de presă au anunțat că Democratul a câștigat, pe rând, majoritatea statelor cu adevărat importante. Într-adevăr, pentru mulți dintre intervievații mei, aceste proclamații ale CNN-ului sau Fox News-ului au constituit unul dintre cele mai iritante lucruri legate de aceste alegeri.

    De ce a fost Biden declarat câștigător de către presă înainte ca toate voturile să fie numărate și alegerile încheiate în mod oficial și ireversibil? Răspunsul nu e complicat: pentru că presa face acest lucru, pe baza unor formule statistice, la absolut fiecare rând de alegeri. Associated Press declară câștigătorii alegerilor de la 1848 încoace (adică de dinainte de Războiul Civil). Acum patru ani, Associated Press l-a declarat câștigător pe Trump în chiar noaptea de după încheierea alegerilor. Uneori, statisticienii instituțiilor de presă o dau în bară cu predicțiile lor. Nu și de această dată, însă. Atunci când au proclamat un stat ca fiind câștigat de către Biden sau Trump, instituțiile de presă au avut dreptate – fără nicio excepție. Pennsylvania, Nevada, Arizona, Michigan, Wisconsin și Georgia s-au dus la Biden; Florida, Ohio și Iowa la Trump, adică exact așa cum au prezis AP, CNN, New York Times, Washington Press și Fox News

    Oricum, deși de-alde CNN, New York Times și Washington Post au editorializat în favoarea lui Biden, Trump n-a fost nici pe departe lipsit de sprijinul mass-media: Fox News este televiziunea cea mai vizionată din America, editorialiștii de la Wall Street Journal, unul dintre cele mai citite ziare din America, l-au lăudat frecvent pe președinte, radioul american este dominat de zeci de ani de comentatori conservatori ca Rush Limbaugh, Mark Levin și actualul vice-președinte, Mike Pence, iar unele studii spun că Republicanii sunt adevărații stăpâni ai rețelelor de socializare. 

    Frauda electorală

    Una e să te plângi însă de o presupusă lipsă de fair-play a presei și alta e să fii convins că Democrații au introdus voturi false în urne sau că au mutat voturi (manual sau prin intermediul unor softuri de calculator dubioase) din coloana lui Trump în coloana lui Biden. Câți dintre intervievații mei îl cred pe Trump când spune că a fost furat? Foarte puțini. Marea majoritate avansează un răspuns ambiguu de genul „Nu știu. Vedem ce zic judecătorii. Dar nu iese fum fără foc.”

    Emil Andronache, patronul unei firme de consultanță financiară din Georgia, l-a sprijinit pe Trump, dar nu are încredere prea mare în spusele președintelui când vine vorba de fraude electorale. „Mi-ar fi plăcut să fie altfel rezultatul, dar asta e. Au fost destul de multe nereguli la prima vedere, aș putea spune. Sau cel puțin nereguli semnalate și anumite probleme care aș crede că ar merita cel puțin o mică investigație. Și, chiar dacă mi-ar plăcea să am speranțe, înainte să trag anumite concluzii, aleg să aștept concluziile curților. Toată lumea știe că de multe ori Trump vorbește – e o expresie: mult, prost și fără rost. Și îmi pare rău. E un președinte pe care l-am susținut și încă îl susțin – încă mi se pare că e un candidat mai bun decât Biden. Dar, în același timp, ăsta e dezavantajul cel mai mare pe care îl are Trump: faptul că de multe ori vorbește prostii. Ăsta-i adevărul. Nu spun că ceea ce spune acum sunt prostii, doar că se grăbește să tragă concluzii și să facă anumite acuzații pe care eu, în mod normal, m-aș abține din a le face“ spune Andronache.  

    Adrian Hojda e ceva mai circumspect. Nu se pronunță clar în favoarea teoriei fraudei, însă bagă la înaintare anecdote personale cu întâmplări dubioase din ziua votului. „Mă duc personal la secția de votare și le zic numele meu. Unu la mînă, eu n-am primit buletinul de vot, care se trimite automat în California. Aia a zis ‘Ok, acum îl anulăm pe celălalt’. Înțeleg, [baza lor de date] nu a fost updatată cu noua mea adresă. Și să semnez pe iPad cu stilus. Zic eu: ‘Ah, sper să-mi iasă semnătura cum e aia din database. Cu stilus pe iPad nu e la fel ca pixul pe hârtie’. Și aia-mi zice ‘Don’t worry, it’s not a problem’. Hopa, dacă sistemul e așa făcut… Bineînțeles, trebuie să fie omul pornit pe furat, [dar] dacă vine și zice numele [meu]… Nu-mi dă impresia că sistemul e de nehăcuit” spune Hojda. 

    Inginerul român mai are o povestioară de împărtășit: „A doua la mână, vecinul meu de jos, un armenian. Se duce, dă numele. ‘Ah, ești ăsta?’ ‘Nu, ăla-i taică-meu, a murit acum 15 ani.’ What? Are you kidding me? ‘Hai că facem înregistrarea. Ah, stai așa. Atunci tu cine ești? Care e numele tău?’ ‘Păi ăsta’. ‘What?’ Nu-l găsește. Nu i-l găsește și el a votat în anii trecuți. Are numele cam dubios, am înțeles, okay, e posibil. Nu mai era în sistem omul și dânsele fac înregistrarea pe loc – noroc că în California se poate. Okay, deci asta nu înseamnă că e un furt la drumul mare, dar îmi dă mie impresia că sistemul de vot nu e perfect. Adică cum nu putem să [găsim] votantul pe [listă]?” întreabă Hojda.

    Share on email
    Share on facebook
    Share on twitter
    Share on linkedin

    Și Bogdan Nichitean, preot ortodox și angajat la FedEx în Portland, are de povestit o anecdotă similară: „S-a tot vorbit de fraude. Mai-mai să nu cred lucrul ăsta, dar sâmbătă seara m-am întâlnit cu o familie de români din Washington. Doamna este cetățean american. Soțul nu are decât patru ani de când este în America. Încă nu are cetățenie. Cu toate astea, amândoi au primit buletin pentru votare. Legal, domnul nu avea voie să primească buletin de vot pentru că nu e cetățean” spune Nichitean. L-am întrebat dacă nu crede că autoritățile electorale din Washington ar fi realizat că votul soțului nu e valabil în momentul în care l-ar fi primit. „Nu cred, nu. Eu cred că-l înregistrau. Nu cred eu că îl găseau în sistem că el nu are dreptul. Din moment ce el nu avea dreptul, ei ar fi trebuit să știe de la bun început că persoanele astea nu au drept de vot și atunci trebuia să nu i se trimită un buletin de vot. Dar din moment ce i s-a trimis, eu cred că totuși că sistemul știe foarte bine cine are drept de vot și cine nu are… Eu nu zic acum ‘fraudă’, dar poate să fie și o greșeală a sistemului. Cum a ajuns acest domn care n-a ajuns la cetățenie să primească buletin de vot? Pe numele lui și pe adresa lui?” încheie Nichitean.

    Dorin Dușa, un adolescent de 17 ani din Georgia născut în America, n-are nicio îndoială că a fost fraudă. Când am vorbit cu el data trecută, îmi spunea că are prieteni care nu-l suportă pe Trump. L-am întrebat acum ce zic acei prieteni de rezultatul alegerilor. „Niciun singur prieten de-al meu nu se bucură” mi-a spus Dorin. „Și prietenul meu care este pentru Biden știe că nu este drept!”

    În sfârșit, câțiva intervievați împacă și capra și varza, spunând că probabil s-a comis oareșce fraudă în detrimentul lui Trump, prin câteva state cruciale, dar că o renumărătoare n-ar reuși probabil să întoarcă rezultatul la nivel național.

    „Un audit foarte minuțios al sistemului electoral"

    Pentru Bianca Berindei, manager în industria ospitalității în Georgia, „it’s not over until it’s over”. Și nu va fi over, din punctul ei de vedere, până ce votanții lui Trump nu vor primi răspunsuri cât de cât satisfăcătoare la toate întrebările lor. „Am senzația că fiecare își cam trăiește propria utopie. E de domeniul imaginației să ne închipuim că 71 de milioane de Republicani vor accepta fără opoziție potențiala victorie a lui Biden. Eu cred că [e nevoie de] un audit al întregului sistem electoral. Și când spun audit, nu vorbesc doar despre reluarea numărătorii, ci despre un audit minuțios, un audit care să prevină viitoare neconcordanțe, semne majore de întrebare asupra veridicității rezultatului. Indiferent de rezultatul acestor alegeri, atât Democrații, cât și Republicanii vor avea surprize destul de greu de digerat. Ordinea socială nu poate fi schimbată peste noapte. Fie se va coopera pe un audit care să-i mulțumească pe cei 71 de milioane de Republicani, fie vom asista la o erupție violentă a maselor populare. Asta e părerea mea din ceea ce citesc și ceea ce văd.” 

    „Cred că ar fi cinstit totuși după toate glitch-urile sistemului electoral [să se facă audit], mai ales fiind introdus ca și noutate votul prin corespondență. [N.m.: Americanii au avut posibilitatea de a vota prin corespondență, în anumite condiții, încă de la fondarea Statelor Unite. Anul acesta, însă, volumul voturilor prin corespondență a fost mult mai mare decât în trecut.] Cred eu că ar trebui mulțumiți cei 71 de milioane de Republicani care au stat destul de cuminți până acum, zic eu, în fața desfășurării de forțe susținută de partea Democrată. Și tare mi-e teamă că, nevăzând niciun pas de cooperare din partea Democraților în acest sens, Republicanii nu vor accepta victoria – sau, mă rog, vorbesc prea devreme – potențiala victorie a lui Biden. N-o să le fie foarte clară. Cam asta văd eu în general. Sunt extreme Democrate care spun că toți cei care au votat pentru Trump trebuiesc pedepsiți și să fie rușinați pentru tot restul vieții lor. Și mă îngrozesc. Sunt Republicani care spun că acum e momentul să iasă cu arma în mână și să radă toată corupția. Din fericire, extremele astea sunt mai puține decât cei care caută o cale de mijloc și anume acest audit foarte minuțios al sistemului electoral. Cred că lucrându-se pe partea asta și Democrații și Republicanii ar accepta mult mai ușor victoria, indiferent a cărui candidat” spune Berindei.

    Combaterea zvonurilor

    Până acum, judecătorii americani nu au fost impresionați de argumentele avocaților lui Trump, aceștia pierzând pe linie practic peste tot. Deocamdată, ofensiva echipei de avocați ai președintelui pare calculată să influențeze opinia publică și nu magistrații, multe dintre plângerile înaintate de către ei fiind evident neserioase. Judecător după judecător nu numai că a respins plângerile pe motiv de lipsă de dovezi dar i-a mai și certat pe avocați pentru tupeul cu care și-au formulat acuzațiile nefondate. 

    Suspiciunile susținătorilor lui Trump continuă însă, chiar dacă nici judecătorii, nici autoritățile locale (Democrate sau Republicane), nici observatorii străini și nici nenumărații candidați Republicani care au câștigat alegerile fiind pe același buletin de vot cu Trump nu au găsit vreo dovadă concretă de fraudă. Ca urmare, site-urile de verificate (fact-checking) s-au umplut aproape peste noapte cu informații referitoare la alegeri: PolitiFact.com (un brand aparținând Institutului Poynter, cel mai deștept think-tank american pe teme de jurnalism), FactCheck.org (un non-profit finanțat de Fundația Annenberg), Snopes.com (probabil cel mai cunoscut fact-checker independent de pe Internet), New York TimesWashington PostReuters și „Controlul Zvonurilor“ (o pagină a unei agenții de securitate aflată în subordinea guvernului SUA).

    „N-am ce pierde“

    Dat fiind că până acum nici electoratul, nici judecătorii, nici electorii și nici congressmenii nu și-au demonstrat nicio intenție fermă de a-l menține pe Trump la Casa Albă, am fost curios să văd la ce se așteaptă intervievații mei româno-americani de la Biden și Democrații lui. Răspunsurile lor au acoperit cam tot spectrul emoțiilor – de la calm și speranță la frică și catastrofism.

    „Nu sunt agitat. Încerc să privesc cât mai logic lucrurile” spune Cornel Ilioi. „Chiar dacă rămâne Biden, n-am ce pierde pentru că nu-i problema mea personală, nu-i poziția mea. În jobul meu [N.m.: contabilitate], oamenii trebuie să-și facă taxele ori sub Biden, ori sub Trump. Deci eu orișicum o duc bine.”

    Nici Ioan Suciu, inginer în Houston, nu e prea impresionat de faptul că alesul său a pierdut alegerile. „La mine la serviciu, 90% sunt Republicani și poate 10% Democrați. Mai povestesc cu colegii, mai ascult și eu ce spun despre politică. Și așa spunea unul dintre managerii de acolo: ‘Păi la nivelul nostru nu știu dacă ne afectează așa mult că sunt Republicanii sau Democrații, până la urmă. De-a lungul carierei mele au fost multe proiecte în care am reparat stricăciuni făcute de unii sau de alții și dacă vin Democrații și încep o birocrație din asta cu hârțogărie și cu alte reguli, o să se întârzie proiectele la primărie. În loc să construim în trei ani, o facem în cinci ani și aia tot nouă ne aduce mai mulți bani, că noi suntem plătiți la oră'” zice, râzând, Suciu.  

    Pericolul „globalizării socialiste“

    Alex Lembrau consideră că acest scrutin i-a deschis ochii. „Cu ocazia acestor alegeri, am realizat că există forțe la nivel mondial care-și doresc globalizarea – globalizarea de tip nou, socialist – care pun la treabă mecanisme de manipulare a oamenilor peste tot în lume. Nu eram conștient de lucrurile astea, le consideram teorii ale conspirației. Indiferent că Trump a pierdut, ne-am ales de pe urma lui cu conștientizarea acestor fapte. Dacă el nu avea acest mandat de patru ani, chiar dacă n-a fost de opt, nu am fi ajuns la aceste concluzii, nu am fi realizat că suntem supuși unor manipulări de a aduce un socialism și un control global. Eu tot îi apreciez performanța lui Trump. Ne-a făcut să înțelegem aceste fenomene” spune Lembrau.

    Altfel, Lembrau nu se așteaptă la nimic dramatic în viitorul apropiat. „După cum vezi, dreapta este reprezentată de oameni cu bun simț. Nu face nimeni revoluții, nu dă nimeni foc la nimic pentru că dreapta a pierdut alegerile. Cum ar fi fost invers? E ușor să ne imaginăm ce ar fi însemnat să fi câștigat din nou Trump. În marile orașe ar fi fost un dezastru. Nu mă aștept la absolut nimic deosebit. Mi-e greu să cred că procesele care sunt în curs vor duce la schimbarea rezultatului și cel mai probabil Biden va rămâne câștigător și-și va intra în funcție în ianuarie” spune Lembrau. 

    „Un politician slab"

    Pentru Ioan „John” Bucur, fost refugiat, fost inginer, acum pensionar, viitorul nu sună bine. „Nu mă aștept să fie o economie vibrantă sub Biden. Va fi o economie ordonată de guvern. America e totuși capitalistă – atunci are șanse să se dezvolte. Dacă cineva o ține în frâu – și o s-o țină în frâu în mod cert – economia va scădea” spune Bucur. L-am întrebat dacă îl consideră pe Biden un socialist. „Nu el atât, cât cei care sunt în spatele lui. Eu zic că el este un politician slab și va vrea să împace capra cu varza și nu va reuși” mi-a răspuns Bucur.

    Emil Andronache e și el de acord că Biden e ușor influențabil. „Una din problemele pe care o văd eu este alinierea lui cu extrema stângă. Mie mi-ar fi plăcut foarte mult chiar și un Democrat dacă ar fi încercat să fie undeva mai pe centru. Dacă el ar fi făcut asta, ar fi câștigat mult mai ușor alegerile decât cum se preconizează acum. Mi-e teamă c-o s-o dea înspre Alexandria Ocasio Cortez [N.m.: lidera neoficială a falangei progresiste din Camera Deputaților]. Și o să asculte prea mult de Kamala Harris [N.m.: vice-președinta lui Biden], care mie mi se pare că are anumite vederi care sunt puțin exagerate. Am studiat puțin politicianul Biden când am aflat că va candida și concluziile mele și, evident, ale multor conservatori, au fost că el s-a cam dat după cum a bătut vântul, în funcție de cum primea voturi mai multe. Și aia este o caracteristică a unui politician care mie nu-mi place, că e Democrat sau Republican, PSD sau PNL. Din cauza asta mi-e teamă că se va da în funcție de cum îi suflă unii și alții în ureche. Evident, cea mai mare influență o are din partea lui Obama. Părerea mea este că Obama a fost poate un om de calitate, un orator bun, dar a dirijat foarte mult. A ajutat la crearea prăpastiei între rase. Și, sigur, asta e o discuție separată. Asta era doar o paranteză ca să înțelegeți de ce spun eu că mi-e teamă că Obama îi va sufla în ureche lui Biden. Acum, ce pot să fac? N-au intrat zilele în sac. Dacă [Biden] ajunge să câștige fără probleme, jos pălăria. Îl accept ca președinte și ne vedem la alegerile viitoare” spune Andronache.

    Pe aceeași linie, Cornel Ilioi nu crede că Biden va fi președinte timp de patru ani. „Dacă rămân rezultatele actuale, Biden are 50 la sută șanse să depună jurământul. Ori, după ce se anunță oficial, se îmbolnăvește sau pățește ceva. Sau va intra [la președinție] poate câteva luni, pentru că toate jocurile astea au fost făcute pentru Kamala, nu pentru Biden” spune Ilioi. 

    Tehnocrație, transhumanism, comunism și război civil

    Câțiva dintre intervievivații mei văd la orizont lucruri mult mai grave decât retragerea lui Biden de la președinție. Din punctul de vedere al Biancăi Berindei, Democrații vor pregăti „implementarea și oficializarea vaccinării obligatorii” și vor facilita o „trecere către tehnocrație și transhumanism”. Am întrebat-o ce înțelege prin aceste două concepte. „Dicționarul e online” mi-a răspuns. „Legat de tehnocrație – iubesc tehnica modernă, însă tehnica are două tăișuri. Depinde în ce scop este folosită. Din ceea ce observ în ultimii 20 de ani, tehnica modernă ne dă foarte mult, dar ne și privează de foarte multe – nu pot să le spun ‘drepturi’ neapărat – ne privează de privacy și asta poate fi folosit ca sistem de control foarte ușor. Legat de transumanism, dacă ne uităm pe website-urile oficiale, găsim geluri cu biosenzori… E foarte mult de discutat, trebuie citit de fiecare individual, pentru că altfel voi fi acuzată de teorii conspiraționiste. E mai bine pentru fiecare să dea o căutare Google și să vadă pentru el însuși ce înseamnă transumanismul. [Biogelul] se folosește deja în tratarea bolilor fizice. Se pare că e folosit cu foarte mare succes pentru Alzheimer. Acest biogel ne ajută să vedem ce se întâmplă în corpul nostru. […] Asta-i partea bună. Partea proastă este că același senzor cu biogel poate fi folosit și în alte scopuri și tare mă tem că se va folosi” a spus Berindei.

    Daniel Codreanu prevede probleme imense pentru America lui Biden. „Văd un război civil foarte masiv, foarte masiv. Nu știu ce culoare va avea. Dar vorbești de americani. Cumpără ei armament de la Walmart și n-o să meargă. S-au deșteptat americanii pentru că Trump le-a spus că el vrea să meargă împotriva globaliștilor. Nu era el cu crearea locurilor de muncă și cu aceeași momeală tot la patru-cinci ani. El a spus din start ‘Vreau să ard globaliștii toți pe glob, toți distrugătorii de orice cultură ce prind în cale. Eu v-am distrus și vă sar în sus ca pe popcorn!’. Și asta se face… Când apare un Iisus în casă, ce trebuie să-i facă, nu trebuie să-l răstignească?” spune Codreanu.

    Diana Dușa (mama lui Dorin Dușa, adolescentul din Georgia) se declară „stresată și tracasată” de rezultatul alegerilor. Nu se așteaptă la nimic bun de la Democrați. „Nu a ieșit după așteptările mele și, mai mult decât asta, cred că sunt mai mult speriată. Am senzația că ieșind domnul Biden ne vom reîntoarce ca la sistemul comunist pe care l-am avut pe vremea lui Ceaușescu. Și nu de asta am venit în America. […] Ce vine acuma… La Trump am fi avut alegeri. La Biden nu cred că voi avea dreptul la a alege ce este mai bun pentru mine, ci mi se va impune” încheie Dușa.

    Acest material a fost publicat într-o formă mult restrânsă în newsletterul „Statele Întortocheate ale Americii” pe care îl trimit prin email câtorva sute de abonați tot la două săptămâni, luni dimineața. Abonarea la newsletter e gratuită.
    În fiecare newsletter, iau la puricat câte un fenomen sociocultural care suscită emoții și interese puternice în viața publică americană. Până acum am scris despre pușcăriași, Black Lives Matter, reforma poliției, votanții lui Trump, nesupunerea civică și despăgubirile pentru sclavie și alte atrocități.

    Autorul