fbpx

    De ce dăm șpagă la doctor

    08/05/2019

    Lectură de 5 minute
    Care e diferența dintre șpagă și atenție? Cum ne afectează o practică pe care am dat-o mai departe generație după generație? Există soluții?

    Ai vreo amintire cu părinții tăi care au dat șpagă pentru tine când erai mic? Am pus întrebarea asta la Apollo 111, o sală de teatru din București, unde am organizat prima audiție a podcastului „De ce dăm șpagă”, în mai 2019. S-au ridicat aproape toate mâinile celor o sută de oameni care au venit să asculte materialul Inclusiv.

    În sală erau elevi, studenți la Medicină, doctori, sindicaliști, activiști, jurnaliști, programatori, antreprenori. A ridicat mâna și Ministrul Sănătății, prezent la audiție.

    Toți am trecut prin asta. Toți știm ce înseamnă să intri într-un spital cu groaza că, dacă nu dai o „atenție”, nu se uită nimeni la tine.

    Care e diferența dintre șpagă și atenție? Cum ne afectează o practică pe care am dat-o mai departe generație după generație? Putem să facem astfel încât copiii noștri să nu mai aibă aceleași amintiri?

    Am pornit de la întrebările astea și am decis să facem un documentar audio despre șpagă: ce e în mintea celui care dă și a celui care ia. Am vorbit și cu pacienți, și cu doctori, și cu cercetători. Am pus la masă toți actorii principali.

    Maria a stat un an prin spitale; nu pentru ea, ci pentru soțul ei. A dat șpăgi de fiecare dată când a fost nevoie. „Maria” nu e numele ei real, l-am schimbat ca să-i protejăm identitatea și suferința. Ăsta e ultimul plic

    Câteva zeci de ore de la poza asta, soțul ei a murit.

    De ce a luat doctorul banii, deși știa că pacientul lui urma să moară? De ce azi, în 2019, medicii mai iau șpagă de la pacienți, deși salariile lor au crescut?

    Am încercat să aflăm asta de la dr. Florin Chirculescu, chirurg, șeful secției de chirurgie toracică de la Spitalul Universitar din București. E și scriitor, unul dintre cei mai buni din SF-ul românesc, poate l-ați citit ca Sebastian A. Corn. A mai fost și sindicalist, s-a bătut pentru drepturile medicilor și are o privire analitică asupra meseriei lui, și a breslei.

    De la el am aflat că înainte de ‘89 a existat o etică a șpăgii. În comunism, „ginecologii aveau o faimă foarte proastă din acest punct de vedere”, povestește doctorul, aducându-și aminte de perioada interzicerii avorturilor, când zece mii de femei au murit. Doctorii aveau un cod informal care stabilea când e acceptabil să primești bani și când nu. Când își luau șpăgile, ginecologii încălcau frecvent acest cod.

    După Revoluție, plicurile au început să ia tot mai mult locul pachetelor de cafea și al cartușelor de Kent și au împânzit spitalele. Noi am găsit la Floreasca, la chioșcul de unde-și iau pacienții cornuri și apă. Un plic costă 1 leu.

    La Spitalul Floreasca, unul dintre cele mai mari din țară, sunt doctori doi* foști miniștri ai Sănătății, Daniela Bartoș și Mircea Beuran. Aici sunt internați peste 150 de mii de pacienți pe an și încă pe atâția vin la Urgențe. O parte dintre ei cumpără și plicuri.

    Deși par a fi peste tot, nu știm exact câți bani punem în plicuri. Banca Mondială estima că totalul șpăgilor date la doctor în România ar ajunge la 300 milioane de euro. 60 la sută dintre pacienți ziceau că au dat, iar 9 din 10 că au dat înainte, de frică să fie tratați prost. Doar 1 din 10 a răspuns că banii i-a oferit după, în semn de recunoștință.

    De partea cealaltă, datele cele mai recente ale Ministerului Sănătății arată că doar 3% dintre pacienți recunosc că li s-a condiționat actul medical. Și mai puțini sunt dispuși să facă plângeri penale.

    Dar ce efecte are asta asupra noastră? Viorel Rotilă, profesor și cercetător la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, crede că excluziunea socială e unul dintre efecte. Studiile îi dau dreptate. În 1996, 1 din 3 români cu probleme de sănătate nu s-a dus la doctor, deși avea nevoie. Procentul nu a crescut semnificativ azi.

    Oamenii nu ajung la spital pentru că n-au bani de șpagă. Amânarea, combinată cu lipsa de educație pentru sănătate, ne face să avem o rată ridicată de mortalitate la boli care pot fi tratate. Cei mai săraci dintre noi suferă cel mai tare.

    Șpaga e un obicei răspândit în toate păturile sociale și are o mulțime de forme. Am vorbit despre cum a evoluat corupția cu Silvia Marton. Ea studiază formarea partidelor politice moderne în secolul 19, clientelismul perioadei și construcția statului-națiune. Corupția e o relație între oameni, ne-a spus, și nu contează valoarea banilor din plicuri, „cât relația dintre oameni”.

    Pacientul e mereu inferior doctorului. Chirculescu spune că el e „dominantul”, iar bolnavul și rudele sunt „dominații”. Șpaga poate inversa relația asta, dându-i mai multă putere pacientului.

    Despre asta am vorbit cu Cristina, unul dintre milioanele de aparținători care stau prin spitalele românești. Anul trecut a dus-o la spital pe mama ei și ne-a povestit despre frica pe care-a trăit-o acolo. Ea i-a dat „de drag” brancardierului, dar de frică doctorului. Două gesturi care ar putea fi prevenite, spune ea, dacă spitalul ar fi mai organizat, iar doctorul ar comunica mai bine cu pacientul.

    Șpaga e o problemă atât de răspândită și de înșurubată în mintea oamenilor, încât nici legile nu au reușit să se pună de acord dacă medicii trebuie să fie pedepsiți pentru mită ca toți ceilalți funcționari publici. De-abia în 2018, s-a publicat în Monitorul Oficial decizia definitivă a Înaltei Curți, care stabilește că medicul poate fi judecat și condamnat ca funcționar public.

    Cele mai populare cazuri penale cu plicuri ajung în justiție, dar majoritatea medicilor primesc doar pedepse cu suspendare. Cu sau fără sentință, o sancțiune a fost constant umilirea publică. Doctorii sunt victime pe internet, unde sunt publicate filmulețe de flagrant cu polițiști care îi judecă înainte de proces.

    În aprilie 2019, un judecător de la Tribunalul din Iași a condamnat în primă instanță patru aparținători și pacienți care i-au dat doctorului bani ca să-i opereze pe inimă. Chirurgul cardiolog e judecat pentru fapte de luare de mită: a cerut mai multe șpăgi între 1000 și 7000 de lei. Potrivit anchetatorilor, medicul le spunea aparținătorilor că, în cazul în care pacientul moare în urma intervenției sale, „să nu vină să îi ceară banii, deoarece el trebuie să dea bani şi colegilor săi şi nu poate să meargă la fiecare în parte şi să le ceară să restituie banii.”

    Cercetătoarea Silvia Marton ne-a explicat că legislația punitivă nu are cum să rezolve în totalitate problema, relațiile dintre oameni fiind mult mai complicate decât poate legea să surprindă. Practic, legile atacă efecte ale unor cauze pe care abia începem să le înțelegem.

    Astea sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le-am aflat lucrând la podcastul „De ce dăm șpagă”. În episodul 2, vrem să trecem la companiile farmaceutice. Un leak al unuia dintre cei mai mari producători de medicamente din lume ne arată cum cei care ne vând pastile și aparate îi prind pe medici în plasele lor. Un altfel de șpagă, pe bani mult mai mulți.

    În ultimul episod, plănuim să ne uităm la soluții. Ce putem face ca să nu mai dăm șpagă? Există răspunsuri care funcționează deja? Cum e în alte țări? Care sunt instituțiile care ar trebui să ne păzească de asta?

    *Erată: La Spitalul Floreasca muncesc doar doi foști miniștri ai Sănătății, nu trei cum apare în podcast, dintr-o eroare de documentare.

    Intră în comunitate

    Credem în comunități. Credem în solidaritate. Credem că împreună putem face lucrurile mai bine. De aceea, publicația noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Poți pune umărul cu doar 2 euro pe lună.​

    Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv

    Credem în comunități. Credem în solidaritate. Credem că împreună putem face lucrurile mai bine. De aceea, publicația noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Invită-ți prietenii în comunitate!