fbpx

Cum resimt tinerii stresul?- newsletter

20/11/2020

Lectură de 7 minute
Scos din minte - newsletter bilunar

Săptămâna asta vorbim despre stres cu atenția îndreptată către adolescenți. Odată cu pandemia, ei au tăiat pe rând din viața lor mersul la școală, la meditații, la piese de teatru, la filme, la concerte, la petreceri sau ieșirile în pub-urile preferate. Au mai șters de pe listă și festivitățile de absolvire sau petrecerile de majorat și le-au înlocuit cu interacțiuni online sau la telefon și locuirea 24/7 cu părinții.

În vara asta, cei de la Salvați Copiii România au făcut un sondaj de opinie pe un eșantion de 4.792 de copii, din clasele primare până la liceu. Au vrut să afle ce cred elevii despre școala online și cum s-au raportat la perioadele de izolare. Părinții unora dintre ei sunt șomeri acum sau sunt nevoiți să amâne plata facturilor, iar trei din zece copii au rămas în urmă cu programa școlară.

Cum s-au simțit în perioada asta? Plictisiți, obosiți, triști și unii chiar furioși. Cei de la World Vision au vorbit cu 101 de tineri din 13 țări și au aflat că ce i-a afectat cel mai mult a fost lipsa colaborării, a lucrului în echipă, schimbări în alimentație sau în programul de somn, sau accesul limitat la internet (în unele comunități).

Dar ei sunt cei care au curent și tehnologie. Un milion de copii din România n-au avut acces la educație în ultimele luni, nu știm câte mii dintre ei sunt și victime ale violenței domestice în creștere. Iar pe lângă ei mai sunt cei ai căror părinți sunt în prima linie, pe care-i văd epuizați, când apucă să-i vadă.

Ritm pe dos

„Percepția pericolului declanșează un sistem de răspuns automat, cunoscut sub numele de răspuns de luptă sau fugă”, ne spune psihologul Diana Lupu. Un eveniment stresant declanșează un potop de hormoni în corpul nostru, cum ar fi adrenalina și cortizolul. Când simți că inima-ți iese din piept sau că n-ai stare, e cel mai probabil din cauza lor. Adrenalina și cortizolul cresc bătăile inimii și circulația sângelui pentru a susține acțiunea rapidă, adică instinctul nostru de supraviețuire.

Săptămâna asta am vorbit cu Alecsandra, o adolescentă de 18 ani, în ultimul an de liceu. În martie, cu câteva zile înainte de a intra în carantină, a mers în Ialomița să-și viziteze vărul care revenise de la o facultate din străinătate. „Din două săptămâni, perioada s-a transformat în două luni, timp în care mi-am văzut părinții o singură dată”, își amintește ea.

O îngrijora gândul că atunci când se va termina carantina lucrurile nu vor mai fi la fel: nu se va mai bucura de petreceri cu prietenii, nu va mai putea călători, nu va mai merge la școală. Tot atunci a venit și presiunea alegerii facultății – era confuză, după doi ani de pregătire pentru arhitectură, nu mai știa ce vrea.

Când a început a doișpea, în septembrie, a aflat că mama ei are COVID-19. Alecsandrei i s-a făcut teamă ca nu cumva să-l fi infectat pe prietenul ei, cu care abia se văzuse. „Următoarea zi, ne-am testat eu și tata, iar în aceeași seara am primit rezultatele: tata – pozitiv, eu – negativ.” S-a izolat singură în apartamentul gol al unei mătuși.

Îi părea o idee foarte bună, se gândea că se va responsabiliza, că va sta mai mult cu gândurile ei, că va fi productivă și nu va simți cum trece timpul. Nu a fost așa. Orele erau online și nu se putea concentra, nu-i stârneau interesul – la unele chiar adormea pentru că nu se odihnea suficient noaptea, când scria temele sau lucra pentru meditații. După prima săptămână se simțea singură, îi era dor de prieteni și părinți.

Îi povestea iubitului ei că e tristă, că e extenuată și nu mai face față temelor, că simte că nu mai are la fel de multă grijă de ea – uita și să mănânce uneori.

Ce ne ajută? 

Ce a ajutat-o în cele două săptămâni de izolare a fost gândul că nu a dat mai departe virusul. Se încuraja că nu trebuie să petreacă chiar atât de mult timp singură și oricum dacă pleacă la facultate ar trebui să se obișnuiască. Vorbitul la telefon cu părinții, apelurile video cu prietenii sau ceilalți colegi i-au dat siguranță. Tot atunci, a început să deseneze mai mult, să ilustreze personaje prin care să-și înțeleagă emoțiile.

Scos din minte
fotografii făcute de Alecsandra în timpul carantinei

Ce mai pot face adulții din viața tinerilor pentru a-i ajuta să depășească momentele stresante este să nu pună și mai multă presiune pe ei.

De exemplu, părinții să nu stea să-i verifice mereu sau să-i certe că nu se concentrează la fel de mult ca înainte, ci să-i ajute să se auto-disciplineze: să facă împreună un program cât mai detaliat în care să noteze task-uri legate de școală, să includă un program de alimentație (ore fixe la care să ia împreună micul dejun, prânzul și cina), dar și lucruri care îi relaxează (să se uite la un film, să citească sau să se joace pe telefon).

E important și să încurajeze relaționarea cu prietenii – dacă stau mai mult pe WhatsApp sau FaceTime este pentru că au nevoie de socializarea asta. Iar la finalul zilei, să bifeze împreună ce au reușit să realizeze și să povestească despre asta.

Cum (mai) îmblânzim stresul?

Momentele stresante sunt inevitabile și normale, dar modul în care gestionăm stresul determină felul în care ne afectează sănătatea fizică și psihică. Cele mai multe tehnici se bazează pe autoreglarea corporală (reglarea simptomelor fizice) și psihologul Diana Lupu are trei recomandări:

  1. Să respiri profund (știi când se aude că respiri? ei, așa) – respirațiile lungi ne ajută să-i transmitem creierului că suntem în siguranță. Așa că, închide ochii, inspiră numărând până la 4 și expiră pe aceeași numărătoare lentă de câteva ori.
  2. Ține un jurnal – îngrijorările devin concrete și poate chiar rezolvabile când le pui pe hârtie. Scrie despre cum te simți în anumite situații, descrie-le cât mai amănunțit, numește-ți emoțiile care vin odată cu ele (de exemplu, sunt îngrijorat/ă pentru că…, sunt furioas/ă pentru că…)
  3. Mișcă-teee – dacă te simți stresat, ieși la plimbare. Distanțarea de emoțiile negative ne poate ajuta să evităm situații neplăcute create în momentele de tensiune maximă. Sportul este o bună modalitate de a reduce stresul, ajută creierul să se relaxeze și să înceapă să caute soluții pentru probleme (ia-ți 15 minute pentru cardio cu dans, fitness și voie bună cu două tipe mișto).

Mulțumesc că mă citești.

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Share on email
Share on facebook
Share on linkedin
Share on whatsapp

Snack

Dacă vrei să vorbești cu cineva, cei de la Mental Health for Romania au pregătit o listă de consiliere psihologică și psihoterapie gratuită sau cu costuri reduse. Tot acolo găsești două call centers la care poți apela. Iar dacă vrei să vorbești cu alți tineri despre lucrurile astea, atunci participă la acest eveniment, Mental Notes, organizat de UN Youth Iași.

Lisa e psiholog și autoare pentru NYT. Recent a scris un ghid pentru tineri în care le spune cum pot încerca să fie mai echilibrați în perioada asta. Aici a pregătit unul pentru părinții lor.
Ghidul adolescenților dintr-o respirație:

  • Profită de super puterile tale emoționale (aka vezi ce activitate te face fericit/ă);
  • Ai încredere în sentimentele tale și normalizează ce simți (e ok să fii trist/ă, e ok și să fii bucuros/oasă);
  • Bazează-te pe întrerupătoarele tale psihologice (ai încredere că creierul tău știe ce are de făcut);
  • Fă-ți mereu un plan pentru bunăstarea ta (ai grijă să-ți susții creierul cu un stil de viață sănătos: dormi cât e nevoie, fă mișcare, alege compania oamenilor care te fac să te simți bine și ai grijă cum îți dozezi energia);
  • Înțelege-ți îngrijorările (observă-ți emoțiile îndeaproape ca să înțelegi când e cazul să-ți pui niște întrebări).

 

Podcasturile ne pot alunga singurătatea și ne fac să ne simțim un pic mai conectați cu lumea din jur. Pentru zile gri încearcă un podcast făcut de rezidenții de la Centrul de Teatru Educațional Replika din București, prin care artiștii explorează subiectiv și sincer trăirile lor în pandemie. E viu și jucăuș. În ultimul episod primești și o listă audio cu mici intervenții comportamentale pe care le poți face în casă, tu cu tine, să te mai eliberezi de stres.

P.S. Știi de fenomenul cărților de joc we’re not really strangers? Au făcut și kit-ul pentru self-reflection.

Scrie-ne dacă vrei să ne dai feedback sau să ne spui o temă despre care ai vrea să citești. Vrem să creștem o comunitate, așa că abia așteptăm să ne cunoaștem!

Pe data viitoare, cu cafea amară, sunete de ambulanțe și nevoie de soare,
Ale și Rux

După cum ți-a zis și data trecută, în fiecare ediție te lăsăm cu câte un video/film/scurtmetraj fiindcă ai ajuns până aici. Azi e Awkward, un scurtmetraj cringe despre momentele alea ciudate, dar intim de banale.

Au contribuit

  • Ruxandra Pătrașcu-Maian
  • Ștefan Mako
  • Ștefan Ciobotaru

Susține poveștile care ne ajută să înțelegem lumea în care trăim

Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe. 

În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună. 

Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare începând cu doar 3€/lună.

Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv

Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci, facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe. 

În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună. 

Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare invitându-i pe prietenii tăi să devină membri, începând cu doar 2€/lună.