fbpx

Cum să murim mai puțin la cutremur

09/10/2020

Lectură de 4 minute
Bucureștiul e cea mai vulnerabilă capitală europeană în caz de cutremur major. Nu se știe când, dar va veni cu siguranță. Consolidarea miilor de clădiri care au nevoie de intervenții ar dura zeci de ani. Așa că e extrem de important să ne pregătim pentru ce e mai rău. Și s-o facem cât mai rapid.

După aproape patru ani de mandat la Primăria Generală a Capitalei, Gabriela Firea declara în martie 2020 că plănuiește să consolideze 220 de clădiri. Ea mai spunea că zece imobile au fost consolidate, zece sunt în curs de consolidare, iar trei au fost predate proprietarilor.

Momentan nu avem cum să verificăm aceste cifre pentru că datele oficiale sunt contradictorii, iar site-urile primăriei în proces de reconstrucție. Dar câteva zeci de clădiri consolidate în patru ani de zile, și chiar mai puține în mandatele primarilor dinainte, înseamnă puțin. Mai ales dacă luăm în considerare că sunt mii de clădiri vulnerabile în București.

Oficial, autoritățile spun că sunt în jur de 300-350 de clădiri care stau să cadă pe cetățeni. Dar Matei Sumbasacu, președintele Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise), crede că acestea sunt doar vârful icebergului.

Conform calculelor Re:Rise în București sunt peste 2200 de imobile vulnerabile la cutremur. Realitatea este că nimeni nu știe exact câte clădiri sunt în pericol de colaps. Autoritățile spun că sunt câteva sute, ONG-urile spun că ar fi câteva mii.

România ar intra în Cartea Recordurilor dacă ar reuși ca în următorii cincizeci de ani să le consolideze, crede Matei. Așa că, pentru a-și salva cetățenii de la moarte, autoritățile ar trebui să investească în sisteme de intervenție și scoaterea oamenilor de sub dărâmături. 

Cei de la Re:Rise propun trei soluții nemiraculoase, dar salvatoare de vieți: (1) crearea unei baze de date cu utilajele constructorilor din România, astfel încât să fie accesibile în caz de catastrofă; (2) folosirea unor drone pentru a fotografia de deasupra orașul lovit de cutremur – în acest fel echipele de intervenție ar ști care artere sunt blocate cu moloz. Și (3) montarea unor routere wireless pe mașinile de intervenție pentru a crea o rețea la care să se conecteze victimele. Salvatorii ar afla unde sunt supraviețuitori și care sunt pericolele ce îi înconjoară – miroase a gaze, e vreun incendiu, sunt răniți, au apă, se aud zgomote și tot așa.

Ce poți să faci până aștepți ca aceste soluții să fie implementate? Re:Rise a pregătit o listă de sarcini ușor de îndeplinit astfel încât să îți mărești șansele de a nu muri:

  • Dă follow pe Twitter contului @cutremurinfo și activează notificările sonore. Vei primi o alertă cu 10-20 de secunde înainte de producerea fiecărui cutremur din zona Vrancea mai mare de patru grade. Poți să folosești și contul de Telegram al Institutului Național pentru Fizica Pământului. 
  • Fă-ți un rucsac pe care să-l ai la îndemână și care să conțină: trusă de prim ajutor, apă (cel puțin 2-4 litri de persoană), alimente ușoare și neperisabile, pătură sau sac de dormit, radio portabil cu baterii, lanternă, baterii și baterie externă cu încărcător pentru telefon, fluier, articole de igienă personală. 
  • Ancorează-ți mobila din casă cu cleme și holțșuruburi.
  • Fă un tur al casei și găsește cele mai bune locuri de adăpostire. Evită ferestrele, scările sau liftul și încearcă să identifici zonele cu structuri de rezistență.
  • Când ieși în oraș sau mergi într-o vizită, aruncă un ochi pe lista clădirilor cu risc seismic. De preferat ar fi să eviți cât poți de mult clădirile încadrate în Clasa I de Risc Seismic („cu bulină”), dar nu uita nici de clădirile încadrate în categorii de urgență după legea veche (U1, U2 și U3) pentru că și ele sunt periculoase.
  • Vorbește cu familia și prietenii tăi și convinge-i să ia și ei aceste măsuri. 

Din cuprinsul explorării Orașul de mâine:

Liviu Bărbulescu, 28 septembrie 2020
Trenul urban și tramvaiele - viitorul mobilității în Capitală
Știm cu toții că Bucureștiul e sufocat de mașini. Am putea să demolăm jumate de oraș ca să facem loc pentru toate mașinile, sau am putea să căutăm soluții de mobilitate mai departe de mașina personală.
Liviu Bărbulescu, 28 septembrie 2020
Vlad Tăușance, 5 octombrie 2020
Unde ni se duc orașele?
În ultimii zece ani, am văzut atât orașe adâncindu-se în faliment, cât și orașe în care experimentele sau încăpățânarea dau rezultate încurajatoare. În următorii zece ani, vom vedea și mai clar o transformare, în bine sau rău, accelerată în patru mari direcții: evoluția dramatică a pieței muncii, cotele îngrijorătoare ale poluării și traficului, reprezentarea noii clase de mijloc în politică, precum și criza COVID-19.
Vlad Tăușance, 5 octombrie 2020
Matei Bărbulescu, 12 octombrie 2020
Cum să murim mai puțin la cutremur
Bucureștiul e cea mai vulnerabilă capitală europeană în caz de cutremur major. Nu se știe când, dar va veni cu siguranță. Consolidarea miilor de clădiri care au nevoie de intervenții ar dura zeci de ani. Așa că e extrem de important să ne pregătim pentru ce e mai rău. Și s-o facem cât mai rapid.
Matei Bărbulescu, 12 octombrie 2020
Dorothée Hasnaș, 19 octombrie 2020
București 2057
Se spune că orașul e un organism eficient, însă asta e valabil doar atâta timp cât e administrat corect. Orice sistem administrat prost duce la neîncredere în autoritate, corupție, instabilitate politică și în final la scădere economică, la sărăcie. Cum ar putea arăta capitala României peste câteva decenii?
Dorothée Hasnaș, 19 octombrie 2020
Ruxandra Pătrașcu-Maian, 26 octombrie 2020
Cum se construiește un spital modern în România
Știm cu toții că Bucureștiul e sufocat de mașini. Am putea să demolăm jumate de oraș ca să facem loc pentru toate mașinile, sau am putea să căutăm soluții de mobilitate mai departe de mașina personală.
Ruxandra Pătrașcu-Maian, 26 octombrie 2020
Vlad-Marko Tollea, 2 noiembrie 2020
Orașele noastre sunt rasiste, la fel ca noi. Ce avem de făcut?
Cum stăm cu rasismul în Timișoara, orașul românesc ce se va prezenta continentului drept Capitala Europeană a Culturii în 2021.
Vlad-Marko Tollea, 2 noiembrie 2020
9 noiembrie 2020
TBD
În curând...
9 noiembrie 2020

Au contribuit

  • Stefan Mako - editor, cameră
  • Liviu Bărbulescu - animație
  • Tiberiu-Mihail Cimpoeru - montaj