Ritm pe dos
Alina are 23 de ani și studiază tehnici psihologice de control comportamental și dezvoltarea potențialului uman la masterat. Înainte de 11 martie, când Organizația Mondială a Sănătății a oficializat pandemia, viața ei era pe repede înainte: pleca dimineața la facultate, iar între cursuri sau după ele, lucra la un cabinet stomatologic și mergea la cercuri de lectură și cercetare.
„Și înainte de pandemie eram îngrijorată și foarte agitată. Uitam uneori ce am de făcut și îmi notam pe bilețele pe care le lipeam pe pat sau noptieră. Când mergeam la cabinet aveam adesea bilețele și în buzunarul halatului“ – nota materialele de comandat sau pacienții pe care trebuia să îi programeze.
Adesea resimțea lucrurile astea în oase, mușchi și ochi. O dureau.
Starea de urgență însă i-a întors ritmul pe dos. Dintr-o dată s-a văzut prinsă într-un apartament prea mic pentru cele trei fete care îl locuiau și cu dificultăți financiare, fiindcă nu mai mergea la cabinet. Alina n-a avut altă soluție decât să se întoarcă la părinți.
„Acasă aveam mâncare făcută, n-o plăteam.“ Cu job sau fără job, tot avea de plătit două rate la facultate, iar ai ei nu o puteau ajuta. Așa că s-a angajat part-time la o platformă online, să poată lucra de acasă, iar norocul ei a fost că a primit bani în avans și și-a plătit taxa.
Pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 s-a răspândit în China, cercetătorii au studiat cum ne afectează starea emoțională carantina și izolarea. Rezultatele arată că ne confruntăm cu probleme de sănătate mintală mai grave decât înainte: simptome ridicate de stres, anxietate, depresie și tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Organizația Mondială a Sănătății a și publicat un ghid despre gestionarea stresului.
Toți simțim o doză mai mare sau mai mică de stres, în funcție de resursele personale și evenimentele cu care ne întâlnim. Prin resurse, spune psihologul Rodica Afrăsinei, înțelegem toate acele lucruri care ne ajută într-o situație dificilă – răbdarea, prietenii, relațiile solide cu famili, abilitățile de adaptabilititate și resursele financiare.
Ce ne ajută?
„Avem nevoie de previzibilitate pentru a ne liniști și a ne imagina un viitor în care suntem în siguranță“, spune Rodica Afrăsinei. De regulă nu avem alocate resurse pentru probleme de genul celor care au venit cu pandemia – pericolul bolii, necunoașterea felului în care se poate manifesta la fiecare, disconfort sau alte probleme apărute în urma restricțiilor impuse de autorități.
„Pandemia a venit cu o serie de pierderi: a oportunităților, a unor pasiuni, a momentelor de grup, pentru unii a joburilor, și cel mai grav, a membrilor din familie“, adaugă psihologul Ana Maria Dobre. Acestea ne provoacă stres sau chiar dureri greu de gestionat, mai spune Dobre.
După lockdown, Alina s-a întors la Cluj și și-a reluat munca la cabinet. „Mă îngrijoram mai mult de virus, fiindcă luam contact cu mulți oameni.” Se dezinfecta des, era atentă să nu stea foarte aproape de ceilalți, iar în autobuz se așează cât mai departe de oameni.
Deși în timpul facultății a mers constant la terapie, în pandemie a făcut o singură ședință online. Când mai avea stări deprimate, îi mai scria un mesaj terapeutei sau vorbea cu prietenii și colegii de la facultate.
Acum nu mai face deloc terapie, dar se ține ocupată de dimineața până seara. Pe lângă muncă, încearcă să iasă la plimbări prin natură. „De fiecare dată când merg simt că mă deconectez de tot și îmi dau seama că pot să fiu rezistentă. Ieșirile astea îmi dau impresia că fac ceva pentru mine. Că nu trece viața pe lângă mine.”
Ca să ne deconectăm și să facem față stresului din această perioadă, psihologii cu care am vorbit ne recomandă acceptarea: să nu ne mai dorim ca lucrurile să arate diferit în prezent — „nu mai vreau să fie pandemie”/ „de ce trebuie să fie o pandemie?” — ci să le luăm așa cum sunt, așa cum se întâmplă, pentru că nu putem controla contextul în care ne aflăm. Odată acceptat lucrul acesta, putem să ne gândim cum am putea să-l facem benefic pentru noi.
Ușor de zis, dar cum facem asta? (scrie-ne ce metode ai descoperit că funcționează pentru tine, să facem o resursă comună).
Întărirea relațiilor cu cei apropiați, setarea unor obiective și urmărirea lor pe termen lung, și practicarea recunoștinței, ar putea fi un început. (Sunt aplicații mobile care-ți amintesc să scrii pentru ce ești recunoscătoare în acea zi, caută „gratitude apps” sau vezi jurnalul ăsta).
Snack
Asta e zona de recomandări, adică partea în care te alegi cu încă cel puțin cinci taburi noi pe care nu le-ai cerut, dar care ne-am gândit că ți-ar prinde bine.
Conform unei cercetări de la Standford, relația noastră cu stresul ar fi mai digerabilă dacă ne-am schimba atitudinea față de el. Articolul din NYT, unde am descoperit cercetarea, ne propune trei pași de încercat dacă vrem să modelăm efectele stresului în avantajul nostru.
- Ia-ți câteva minute să identifici și să recunoști stresul. Nu vei mai opera dintr-o poziție condusă de frică și tensiune, ci de înțelegere și concentrare. Recunoaște că ești stresat/ă și vei identifica mai ușor emoțiile care vin cu asta și ce poți face pentru a te liniști.
- Decide-te că e stresul tău. Tu îl creezi pe el și nu viceversa, ceea ce înseamnă că îți induci această stare în relație cu ceva care are o însemnătate mare pentru tine. Simplul fapt că-ți amintești de ce faci ceea ce faci poate să te liniștească și să te motiveze în continuare. Pentru a descoperi valorile și obiectivele care stau la baza stresului tău, încearcă să completezi această propoziție despre tot ceea ce te-a stresat în mod specific: „Sunt stresat/ă de [scrie factorul de stres de la pasul unu] pentru că îmi pasă profund de …”.
- Acum e momentul în care-ți regândești reacția față de stres și vezi cum poți folosi acea imensă energie pentru tine. (Ca să ne vină în ajutor, cei de la Stanford au creat și un toolkit pentru gestionarea stresului. Desigur, iubire cu năbădăi sau nu, mișcarea e resursă de bază.)
Sunt Bine Podcast este despre sănătate mintală, creat de jurnalistele Victoria Colesnic și Natalia Sergheev. Până acum, au documentant și povestit șapte episoade despre anxietate, burnout, borderline, frică, depresie, depresia post-natală, maternitate, demență, ascultare și doliu. Dă-i play jumătate de oră cât faci chestii prin casă, ești în trafic sau pur și simplu stai.
The Mind Explained e un docu-tv-series despre creierul uman. Un sezon despre știința din spatele memoriei, a viselor, a anxietății, a atenției și multe altele. Îl găsești pe Netflix și are doar un sezon, nu te impacienta dacă ai trecut recent pe o cură cu mai puține seriale.
În următorul newsletter povestim tot despre stres, dar cu lentila îndreptată spre adolescenți. Pentru că da, chiar dacă școala, temele și lipsa interacțiunilor cu prietenii pot părea probleme light, ele pot fi, și adesea sunt, copleșitoare (și la fel de importante ca dificultățile unui adult).
P.S. Dacă ai o idee, o curiozitate sau un subiect despre sănătate mintală pe care crezi că ar trebui să-l explorăm, dă-ne de știre!
Să ne citim cu empatie și data viitoare,
Ale și Rux
P.S. 🐱💻Am decis să te lăsăm cu câte un clip interesant de fiecare dată. Doar ai citit până aici. Azi ai noroc dacă-ți plac pisicile: cunoaște-l pe Catman, într-un Op-Doc de la NYT.
