Despre Homo Sapiens la prima ediție a Clubului de Carte

Daniel Prindii

24/09/2020

Lectură de 6 minute

Într-un an în care biologia ne-a obligat să ne distanțăm fizic, un club de carte poate fi un un pansament cultural potrivit. Chiar dacă am început în digital, întâlnirea în jurul unei cărți ne ajută să ne deconectăm de la fluxul de știri.

În prima întâlnire online a Clubului de Carte Inclusiv am discutat pe marginea cărții „Sapiens. Cele mai recente descoperiri“, scrisă de paleoantropoloaga Silvana Condemi și jurnalismul Francois Savatier. Lucrarea e publicată de editura Humanitas în colecția de știință și este tradusă din limba franceză de Nicoleta Neagoe.

„Sapiens. Cele mai recente descoperiri“ este o carte de popularizare, o introducere în istoria speciei umane. Aduce în discuție ultimele descoperiri arheologice: unelte de piatră găsite în Australia și datate acum 65.000 ani dar și noile analize de ADN care au dezvăluit existența unui nou grup hominid, denumit Denisovan, care arată cât de mult s-au amestecat diferite specii umane și cât de bine au învățat să se adapteze la mediul înconjurător.

Unul din elementele care au asigurat succesul evolutiv al Homo Sapiens e cultura. Complexul cultural primordial, de primate, ne-a influențat biologia, care la rândul ei a împins dezvoltarea culturii spre noi etape și mai complexe.

Nevoile energetice ale creierului l-au împins pe Homo Sapiens să se îndepărteze din mediul protector arboricol și să cerceteze ecosistemul solului. Acest lucru a impulsionat dezvoltarea poziției bipede și a modificărilor biomecanice ce „au afectat tendoanele picioarelor, mușchii abdominali, dezvoltarea mușchilor fesieri, rigiditatea piciorului, forța faimosului tendon al lui Ahile, construcția umerilor, forma bazinului masculin și feminin(în poziție verticală suportă întreaga greutate a organelor).“(pagina 51)

Poziția bipedă ne-a eliberat mâinile, fapt ce ne-a permis o comunicare, prin semne, în primă fază, și o coordonare în procesul de procurare a hranei și de protecție împotriva prădătorilor.

Aceste schimbări au permis valurile migratoare, adaptarea la diferite ecosisteme climatice, dar și la fondarea primelor comunități extinse de Homo Sapiens, sub forma triburilor.

Mulțumim că ne citești.

Înscrie-te și tu în Clubul de Carte Inclusiv

Un fapt de reținut este că adaptabilitatea speciei noastre vine la pachet cu transformarea mediului înconjurător de către noi. La un moment dat în procesul evolutiv, am pierdut echilibrul cu natura, spun autorii lucrării: „ceea ce îl separă pe Sapiens de Neanderthal ar fi mai degrabă comportamentul față de natură: în timp ce, în toate ecosistemele în care au pătruns, Neanderthalienii au urmărit întotdeauna stabilitatea și s-au aflat în echilibru cu mediul, Sapienșii s-au lansat într-un evident proces de creștere demografică și economică. Ocupând din ce în ce mai mult loc în natură, au provocat extincția în Eurasia, apoi în cele două Americi, a majorității speciilor mari de mamifere ierbivore (mamut, bizon, urs de peșteră, rinocer lânos), prădătoare (homoterium, hiene, leu de peșteră) și umane (Neanderthalieni, Denisovani, Omul din Flores).“ (pagina 80)

Invitat în Clubul de Carte Inclusiv a fost Alexandru Stermin, biolog și profesor de anatomie comparată la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Un pasionat ornitolog, Alexandru ne-a ghidat prin evoluția speciilor dar a și clarificat concepte și teorii.

O explicație adusă de Alexandru pe care vreau să o împărtășesc cu tine e cea despre definirea speciei:

00:00

Alexandru Stermin despre specie, în Clubul de carte Inclusiv 00:00

„Până și Darwin, la un moment dat, într-o scrisoare a zis că: Noi biologii, atunci când vorbim despre specie, știm ce-i specia, dar nu știm să o definim.“, spune Alexandru, care ne-a dat și trei exemple de conceptualizare a speciei.

Conceptul morfologic, adică se descoperă un animal, îl iei, îl descrii și acela devine tipul de specie. Toate animalele care seamănă cu animalul acela sunt din aceeași specie. Însă, există variabilitatea, pentru că fără variabilitate nu ar exista evoluția vieții pe Pământ. Și atunci s-a trecut la conceptul biologic de specie.
Conceptul biologic. Acesta e conceptul pe care îl folosim cel mai des. Specia este un izolat reproductiv, asta înseamnă că indivizii din cadrul unei specii se reproduc între ei și dau indivizi viabili (care pot merge mai departe și se pot înmulți n.ed.). În momentul în care vine un individ din altă specie și vrea să se reproducă cu indivizii aceștia, ei s-ar putea să dea hibrizi, dar nu sunt viabili. Atunci, aceasta este definiția speciei aceptată la nivel global, în lumea științelor.
Însă în cartea acesta vedem că Homo Sapiens s-a întâlnit cu omul de Neanderthal și a luat gene de acolo, s-a întâlnit cu omul de Denisova și a luat gene de acolo, și atunci te gândești dacă mai erau aceștia două specii diferite?
În completarea acestui concept biologic al speciei, a venit conceptul evolutiv al speciei care este un concept hipercomplex, în care se iau părțile genetice ale speciei, apoi ecologia – unde trăiesc?, cum își împart nișele?, după care biogeografia – unde au apărut? cum au evoluat? și se vede totul ca un arbore. Și din pespectiva acesta există un fel de viziune difuză, în nuanțe, a speciei. Plecăm de la o specie și ajungem la alta.

Alexandru Stermin ne-a arătat și un exemplu vizual, prin care să ne ajute să înțelegem cât de difuz este conceptul de specie:

O populație de pescăruși prezentă în tot cercul din imagine, de la 1 la 7, pornește din Scandinavia și ajunge până-n Islanda. (n.ed. numărul 7).

Populația e continuă, iar fiecare se poate reproduce cu fiecare – 1 cu 2, 2 cu 3, 3 cu 4, și tot așa până la 7. Fiecare dintre aceștia fac indivizi viabili. Dar în capăt, 7 nu mai poate să se reproducă cu 1.

Tehnic, pe tot cercul este aceeași specie, iar unii se pot reproduce cu alții, însă cercul nu se poate închide, pentru că cele două populații sunt prea diferite – specia diferă, spune Stermin. „Este conceptul acesta de specie inel: într-o parte se pot, în altă parte nu se pot reproduce.“

Exemplul e elocvent pentru că și evoluția umană a fost similară de-a lungul timpului.

„Când citim despre toate speciile care s-au reprodus, trebuie să ne dăm seama că oamenii au plecat și s-au tot adaptat și adaptat. Pe tot intervalul dintre extreme, oamenii se reproduceau între ei, dar când ajungeau într-un capăt și altul puteau să fie atât de diferiți, încât să fie considerați două specii.“

Un alt lucru pe care Alexandru Stermin l-a adus în discuție este faptul că noi, Homo Sapiens, am câștigat controlul asupra selecției naturale: „Majoritatea speciilor datorită selecției naturale, au o variabilitate, vine selecția naturală și selectează din variabilitatea aceea indivizi. Noi, pentru că am devenit conștienți de noi și de lumea din jur am ieșit de sub selecția naturală. Și atunci putem să decidem și să avem o influență destul de puternică în cursul evoluției noastre. Însă, ce se întâmplă aici? Suntem ființe sociale și deja decizia nu o mai ia individul ci o ia o supra entitate – care este comunitatea. Deci, în funcție de cum decide comunitatea ar putea să evolueze indivizii.”

Cartea Sapiens Cele mai recente descoperiri, discutată în prima ediție a Clubului se găsește atât în format print cât și digital, în toate librăriile din țară.

Și pentru că suntem oameni, vrem să lăsăm comunitatea să decidă cum evoluează acest club de lectură.

Am deschis votarea pentru următoarea întâlnire, din luna octombrie. Înscrie-te și tu în club și votează cartea pe care o vom citi.

Susține poveștile care ne ajută să înțelegem lumea în care trăim

Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe.

În acest moment, bugetul nostru net este de puțin peste 3.000€/lună, așa că majoritatea echipei, mult restrânsă față de nevoi, are mai multe joburi. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună.

Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare începând cu doar 3€/lună.

Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv

Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci, facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe.

cel mai nou cel mai vechi

Inclusiv Book Club • Klausblog

[…] „Sapiens. Cele mai recente descoperiri“ este o carte de popularizare, o introducere în istoria speciei umane. Aduce în discuție ultimele descoperiri arheologice: unelte de piatră găsite în Australia și datate acum 65.000 ani dar și noile analize de ADN care au dezvăluit existența unui nou grup hominid, denumit Denisovan, care arată cât de mult s-au amestecat diferite specii umane și cât de bine au învățat să se adapteze la mediul înconjurător.” Mai multe în articol, aici. […]

Ce am citit în 2020 - Our heads in a book

[…] Am discutat despre această carte în Clubul de Carte Inclusiv, aici. […]

cialis tadalafil 5mg

cialis tadalafil 5mg