fbpx

O națiune de voluntari și asociații

24/05/2021

Lectură de 7 minute
Statele Întortocheate ale Americii - newsletter bilunar

La cât de plină e presa internațională de Biden, Trump, Elon Musk și Bill Gates, nu e de mirare că, atunci când disecă gălăgioasa sferă publică americană, mulți analiști de TV și Facebook pierd de obicei din vedere un actor politic gigantic, și ca dimensiune și ca influență: societatea civilă, adică acele asociații formate de cetățenii americani pentru a-și promova interesul de grup în fața presiunii statului și a companiilor private.
 
În anii 1830, celebrul Alexis de Tocqueville scria cu admirație în „Despre democrație în America“ despre fervoarea voluntaristă a americanilor:

  • „Americanii de toate vârstele, de toate categoriile sociale și de toate credințele formează constant asociații. Asociațiile la care iau cu toții parte nu sunt doar comerciale și industriale, ci și de o mie de alte feluri – religioase, morale, serioase, inutile, foarte generale, foarte limitate, imense și minuscule“.
  • „De fiecare dată, în fruntea oricărei inițiative noi, unde în Franța ai găsi statul și în Anglia ai găsi un baron regional, în Statele Unite găsești negreșit o asociație“.
  • „Imediat cum câtorva americani le-a venit o idee pe care vor s-o prezinte lumii, se caută unul pe altul și, când se găsesc, se unesc“.
  • „Nimic, după părerea mea, nu merită mai multă atenție decât asociațiile cu scop intelectual și moral din America. Asociațiile politice și industriale americane ne iau ochii, iar celelalte tind a trece neobservate. Și când totuși le observăm, de obicei le percepem greșit pentru că n-am prea mai văzut așa ceva înainte. Dar ar trebui să ne dăm seama că ultimele sunt la fel de necesare poporului american ca și primele; poate chiar mai mult“.
  • „Dacă oamenii vor să rămână civilizați sau să ajungă să fie civilizați, arta formării de asociații trebuie să se dezvolte și să se îmbunătățească în rândurile lor cu aceeași viteză cu care se răspândește egalitatea condițiilor de trai“.

Organizații mici și mari

Există un volum mare de literatură științifică pe tema societății civile – ce fel de instituții include ea, în ce condiții se dezvoltă și în ce condiții își pierde din vigoare, rolurile ei în societatea democratică etc. Nu am să aici trec în revistă toate aceste analize și observații pentru că sunt prea multe. Voi enumera doar câteva dintre componentele cel mai des pomenite în discuțiile de specialitate despre asociațiile voluntariste americane.
 
Societatea civilă americană, așadar, cuprinde următoarele tipuri de entități:

  • Organizații care, împreună, fac parte dintr-o mișcare socială. Exemple: Black Lives Matter, Occupy Wall Street, Tea Party, mișcarea Patriot, Red for Ed.
  • Organizații de întrajutorare, frecvent întâlnite mai ales în rândurile comunităților etnice. Exemplu: Ordinul Fiilor și Fiicelor Italiei din America, societățile fraternale ale româno-americanilor de la începutul secolului XX. Unele dintre aceste organizații au și organe de presă influente pe felia lor.
  • Sindicate. La ora actuală, cele mai mare federații sindicale din America sunt cele din educație, cele din industria serviciilor și cele ale angajaților structurilor de guvernământ.  
  • Organizațiile formate pentru susținerea unor cauze punctuale, ale căror activități principale sunt monitorizarea îndeletnicirilor celor de la putere (guvernanți sau magnați), lobby-ul, informarea cetățenilor și crearea de expertiză. Exemple: League of Women Voters în domeniul participării democratice, Camera de Comerț Americană în domeniul business-ului și National Rifle Association în domeniul dreptului la armă.
  • Puzderia de organizații mici al căror scop este de a schimba sau proteja ceva la nivel local. Exemple: Amherst Forward, o organizație din orașul în care locuiesc formată acum câțiva ani pentru a susține construirea unei noi școli.
  • Organizații non-profit care oferă servicii persoanelor aparținândcategoriilor defavorizate. Exemple: Big Brothers Big Sisters, YMCA, Rotary International (inventat în Chicago în 1905), numeroasele soup kitchens.  
  • Organizații formate în jurul unei activități comune. Exemple: Boy/Girl Scouts of America (cercetași), Stitch ‘n Bitch (croșetat), ligi sportive la nivel local (bowling, baseball, fotbal etc.).
  • Organizații „fraternale“ formate în jurul unui crez. Exemple: Masonii, The Elks, Loyal Order of Moose, precum și multe, multe asociații creștine, evreiești, islamice, budiste, hinduse etc.
Scenă de la protestul Occupy Wall Street din New York City, 2012 [Sursă: arhiva personală]

Ca de obicei, excepționalismul american

Evident, multe organizații fac parte din două sau mai multe categorii. Unele definiții ale „societății civile“ includ și presa (comercială și/sau non-profit), universitățile și chiar și partidele politice.
 
Colegul meu de la University of Massachusetts Amherst, sociologul Cedric de Leon, mi-a explicat că aceste asociații civice pe care de Tocqueville le considera definitorii pentru America se înmulțesc ca ciupercile după ploaie din cauza ciudatului sistem politic de aici. „Societatea civilă americană e masivă și descentralizată” spune el. „Parțial, asta se datorează faptului că în America există foarte puține șanse pentru înființarea unor partide terțe. Ca urmare, vedem mai multă acțiune la firul ierbii decât pe scena politică dominată de către cele două partide mari. În Europa, care are alte forme de politică reprezentativă, organizațiile politice mici au mai multe ocazii de a face zgomot la nivel național“.
 
These days, orice discuție despre societatea civilă americană îl împerechează imediat pe de Tocqueville și admirația sa pentru spiritul asociativ american cu viziunea întunecată a politologului Robert Putnam, al cărui volum faimos, „Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community“ (2000), deplânge declinul organizațiilor civice americane. Într-adevăr, după cum se va vedea mai jos, multe dintre instituțiile de bază ale societății civile americane pierd constant din popularitate și influență de cel puțin 50 de ani încoace – însă nu chiar toate, câteva cunoscând chiar un reviriment în ultimii ani.

Sindicatul: regele decăzut

Începem cu sindicatele, care, după părerea lui de Leon, sunt „încă cel mai puternic și bogat element al societății civile americane, deși a fost slăbit mult în ultimele decade“. În 2020, un pic mai mult de o zecime din angajații americani făceau parte dintr-un sindicat (34,8% în sectorul public și 6.3% în sectorul privat).
 
În 1954, aproape 35% erau sidicalizați. Rata de sindicalizare a scăzut constant de atunci și până în 2012, iar din acel an crește din nou, dar foarte încet. Criza coronavirusului (și concedierile aferente) i-au afectat pe sindicaliști mult mai puțin decât pe ne-sindicaliști: 7,3% mai puține slujbe ne-sindicalizate decât în 2019 față de 2,2% mai puține slujbe sindicalizate.
 
Deși majoritatea americanilor nu sunt sindicaliști, 56% dintre ei spundeclinul sindicatelor nu e bun pentru țară și 60% spun că nu e bun pentru angajați. Și nici pentru stângiști, adaugă de Leon. „Mișcarea sindicală obișnuia să fie principalul zid de apărare în fața puterii statului și a capitalului. Dar de la mijlocul secolului al XX-lea, a tot slăbit, iar rezultatul e că stânga e acum împărțită în multe locuri“, ceea ce îngreunează crearea de coaliții, spune el.

Voluntariatul, religios și otherwise

Nici bisericile nu se simt mai bine. Deși America rămâne de departe cea mai religioasă țară industrializată, proporția americanilor care sunt membri ai unei biserici, sinagogi sau moschei a scăzut în 2020 sub 50% pentru prima dată în istoria sondajelor.
 
În mod normal, această scădere ar fi extrem de periculoasă pentru sănătatea societății civile americane, dat fiind că acțiunile de voluntariat ale americanilor sunt în primul rând dedicate organizațiilor religioase. O mulțime de biserici protestante, în special, își implică enoriașii constant în astfel de acțiuni, de la excursii internaționale caritabile (construire de case în Honduras, instalare de filtre de apă în Brazilia etc.) la sponsorizarea de refugiați și adunarea de gunoaie în spațiul public.
 
Însă în 2018, voluntariatul american a înregistrat un vârf istoric, 30,3% dintre adulți făcând voluntariat prin intermediul unei organizații. AmeriCorps, Peace Corps și Teach for America continuă să plaseze milioane de tineri în tot felul de comunități defavorizate, în America și peste granițe. Pentru mulți dintre acești tineri, aceste plasamente constituie prima ocazie din viața lor de a vedea cu adevărat cum trăiesc oamenii mai amărâți decât ei. Multe biografii scrise de lideri politici și de business americani conțin ode dedicate unor episoade formative de voluntariat cu una dintre aceste organizații.

Un ziar al comunității italiene de pe coasta de vest de la 1917. [Sursă: Newspapers.com]

Black Lives Matter

Sectorul civic dinspre care vin însă veștile cele mai bune este activismul politic de la nivelul străzii. După unele calcule, Black Lives Matter este cea mai mare mișcare socială din istoria Americii, implicând între 15 și 26 de milioane de oameni, jumătate dintre ei aflându-se la primul protest și foarte mulți fiind albi. (Am scris despre BLM aici, aici și aici.) De la uciderea lui George Floyd acum un an, 140 de legi referitoare la reforma poliției au trecut în legislaturile a 30 de state.

În orașul meu din Massachusetts, de exemplu, se discută zilele astea înființarea unei Comisii Civile de Supraveghere a Poliției, precum și crearea unei agenții ai cărei membri (neînarmați) să intervină în multe dintre situațiile care acum sunt lăsate în grija polițiștilor (de exemplu probleme de sănătate mintală, cerșetorie, oameni ai străzii, abuz de substanțe, probleme în școli).
 
Dacă anul trecut BLM se bucura de susținerea a 67% dintre americani, inclusiv a majorității albilor, pe fondul violențelor de la unele proteste în Oregon, California și Wisconsin acest procent a scăzut la 55%. Doar 45% dintre albi mai sprijină mișcarea.

Societatea civilă nedemocratică

Este societatea civilă întotdeauna o cheie a democrației? Nu, nu neapărat, spune de Leon. Forțele democratice (de dreapta, de centru sau de stânga) nu au monopol pe asociere. Și neo-naziștii formează grupări și știu să și le înregistreze oficial la Fisc. (În multe state americane, o organizație non-profit se poate înregistra în câteva zile și nu necesită niciun fel de aprobare de la guvern). Din cele 1,5 milioane de oengeuri americane, nu toate ajută copiii sărmani sau cheamă la fraternitate, pace și dreptate.
 
În „Rădăcinile Civice ale Fascismului în Europa“, sociologul Dylan Riley de la University of California Berkeley avansează argumentul contraintuitiv cum că regimurile fasciste italian, spaniol și român nu s-au dezvoltat în lipsa unei societăți civile puternice, ci din contră: ele s-au sprijinit pe o serie de asociații cetățenești de masă.  
 
De Leon, însă, își pune totuși speranțele în societatea civilă pentru a înfrunta cele două probleme majore ale Americii (din punctul lui de vedere): neoliberalismul și „flagelul inegalității“. „Doar o coaliție care să includă sindicatele progresiste, unele componente ale mișcării Black Lives Matter, grupări pentru drepturile imigranților și alții pot să facă ce trebuie. Cred că sunt singurii oameni cu voință politică care ar putea să ne scoată din criza neoliberalismului. Societatea civilă nu e întotdeauna cea care ne poate scoate din criza politică; în unele cazuri partidele politice sunt cele care o fac. Dar nu-i văd nici pe Democrații nici pe Republicanii de-acuma capabili de așa ceva“.

De citit, ascultat și scotocit

De citit, ascultat și scotocit

Share on email
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

Statele Întortocheate ale Americii este un newsletter bilunar produs de colegul nostru Răzvan Sibii, jurnalist și prof de jurna în Amherst, Massachusetts, SUA. Poți să te înscrii la newsletterul lui aici

Autorul

Au contribuit

  • Fotografie de copertă de Joel Muniz. [Sursă: unsplash.com]