fbpx

Orașul de mâine

28/09/2020

Lectură de 5 minute
Orașele sunt ale noastre tot timpul, nu doar de alegeri. Indiferent cine e noul tău primar, subiectele din această explorare sunt conversații pe care trebuie să le avem cu toții, constant. Mai ales într-o pandemie. Mai ales sub presiunea schimbărilor climatice și a avântului demografic global.

E mai mult de un deceniu de când procentul populației de la orașe l-a depășit pe cel de la sate. 55% dintre noi locuim acum în aglomerări urbane, iar până în 2050 se așteaptă ca acestea să atragă 68% din populația planetei.

Urbanizarea rapidă a început după cel de-al doilea război mondial, dar s-a accelerat dramatic în ultimii 30 de ani. Odată cu acest avânt, s-au clarificat și avantajele și dezavantajele traiului urban.

Accesul la o gamă mai largă de resurse – electricitate, facilități, locuri de muncă și oportunități economice, e una din atracțiile majore ale unui oraș. La aceasta se adaugă fascinația pentru farmecul promis de decorul urban care oferă o varietate bogată de experiențe și posibilități de petrecere a timpului. Însă laolaltă cu aglomerarea urbană au venit și suspecții de serviciu care scad calitatea vieții: poluarea (inclusiv cea fonică), traficul, densitatea ridicată, costurile de viață mari, inegalitatea și sărăcia extremă, distrugerea mediului și, nu în ultimul rând, bolile. 

Dansând pe sârmă între utopie și distopie, propunerile pentru orașul de mâine abundă spațiul imaginației: diverse curente de gândire propun paradigme de dezvoltare urbană variate, de la Orașul Global până la Orașul Grădină, în jurul provocărilor pe care spațiile urbane le pun organizării vieții umane și a mediului înconjurător. 

Mulțumim că ne citești.

Abonează-te la newsletter.

Începem un nou deceniu sub semnul unei pandemii. Densitatea mare a vieții în oraș e mediul perfect pentru o răspândire virală, iar Covid-19 ne-a reamintit că finanțele și economia nu funcționează în afara vieții umane. Această pandemie a restabilit legătura dintre sănătatea populației și cea a economiei și ne-a arătat că, dacă vrem să mergem înainte, trebuie să regândim felul în care locuim împreună (de la spațiile în care locuim, la relațiile pe care le construim unii cu ceilalți).

Orașele (și lumea) de astăzi se confruntă cu trei bariere majore, aflate în strânsă legătură – unul imediat și două mai generale, pe termen lung: pandemia Covid 19, schimbările climatice și creșterea populației. 

Așa că se impun următoarele tipuri de întrebări: cum trebuie să regândim felul de a trăi și spațiile urbane ca să răspundă la amenințările de mai sus? Cum să atenuăm creșterea populației, a densității, a așteptării de viață și a siguranței alimentare în contextul schimbărilor climatice? Cum ne vom confrunta cu migrația și inechitățile sociale în oraș?

Acestea nu sunt întrebări noi și există o mulțime de soluții puse deja în practică. Unele sunt de sus în jos, cum ar fi orașele care dau unfriend mașinilor/descurajează folosirea autoturismului, instituirea de zone cu Venit Universal Garantat sau construcția de apartamente pentru cei cu venituri mici; în timp ce altele sunt de jos în sus, ca locuirea în spații (semi-)abandonate sau fără forme legale sau ocuparea străzilor (din diverse motive politice). Cu toate astea, starea actuală necesită răspunsuri diferite și suplețea de a le căuta în locuri neașteptate. Trebuie să ne uităm mai bine împrejur pentru soluții și, de ce nu, să ne încredem în capacitatea de auto-organizare a cetățenilor. Ba chiar, poate avem nevoie de re-evaluarea definiției de cetățean, de la cetățeanul-consumator (al orașului) la cetățeanul-constructor/creator al propriului mediu urban.

Această serie de articole din noua Explorare Inclusiv propune încrucișarea unor perspective diferite asupra orașului și a fenomenelor aflate în legătură cu el și, dacă se poate, surse noi de inspirație sau metode de a aborda provocările care urmează. Sperăm să oferim o imagine holistică a orașului, dând șansa afirmării unei mulțimi de soluții, pentru că nu există o măsură universală prin care putem aborda complexitatea casei noastre urbane.

 

Alec Bălășescu, antropolog, co-curator al explorării Orașul de mâine

Din cuprinsul acestei explorări:

Liviu Bărbulescu, 28 septembrie 2020
Trenul urban și tramvaiele - viitorul mobilității în Capitală
Știm cu toții că Bucureștiul e sufocat de mașini. Am putea să demolăm jumate de oraș ca să facem loc pentru toate mașinile, sau am putea să căutăm soluții de mobilitate mai departe de mașina personală.
Liviu Bărbulescu, 28 septembrie 2020
Vlad Tăușance, 5 octombrie 2020
Unde ni se duc orașele?
În ultimii zece ani, am văzut atât orașe adâncindu-se în faliment, cât și orașe în care experimentele sau încăpățânarea dau rezultate încurajatoare. În următorii zece ani, vom vedea și mai clar o transformare, în bine sau rău, accelerată în patru mari direcții: evoluția dramatică a pieței muncii, cotele îngrijorătoare ale poluării și traficului, reprezentarea noii clase de mijloc în politică, precum și criza COVID-19.
Vlad Tăușance, 5 octombrie 2020
Matei Bărbulescu, 12 octombrie 2020
Cum să murim mai puțin la cutremur
Bucureștiul e cea mai vulnerabilă capitală europeană în caz de cutremur major. Nu se știe când, dar va veni cu siguranță. Consolidarea miilor de clădiri care au nevoie de intervenții ar dura zeci de ani. Așa că e extrem de important să ne pregătim pentru ce e mai rău. Și s-o facem cât mai rapid.
Matei Bărbulescu, 12 octombrie 2020
Dorothée Hasnaș, 19 octombrie 2020
București 2057
Se spune că orașul e un organism eficient, însă asta e valabil doar atâta timp cât e administrat corect. Orice sistem administrat prost duce la neîncredere în autoritate, corupție, instabilitate politică și în final la scădere economică, la sărăcie. Cum ar putea arăta capitala României peste câteva decenii?
Dorothée Hasnaș, 19 octombrie 2020
Ruxandra Pătrașcu-Maian, 26 octombrie 2020
Cum se construiește un spital modern în România
Știm cu toții că Bucureștiul e sufocat de mașini. Am putea să demolăm jumate de oraș ca să facem loc pentru toate mașinile, sau am putea să căutăm soluții de mobilitate mai departe de mașina personală.
Ruxandra Pătrașcu-Maian, 26 octombrie 2020
Vlad-Marko Tollea, 2 noiembrie 2020
Orașele noastre sunt rasiste, la fel ca noi. Ce avem de făcut?
Cum stăm cu rasismul în Timișoara, orașul românesc ce se va prezenta continentului drept Capitala Europeană a Culturii în 2021.
Vlad-Marko Tollea, 2 noiembrie 2020
9 noiembrie 2020
TBD
În curând...
9 noiembrie 2020

Au contribuit

  • Wanda Hutira, ilustrație

Susține poveștile care ne ajută să înțelegem lumea în care trăim

Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe. 

În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună. 

Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare începând cu doar 3€/lună.

Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv

Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci, facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe. 

În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună. 

Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare invitându-i pe prietenii tăi să devină membri, începând cu doar 2€/lună.