E mai mult de un deceniu de când procentul populației de la orașe l-a depășit pe cel de la sate. 55% dintre noi locuim acum în aglomerări urbane, iar până în 2050 se așteaptă ca acestea să atragă 68% din populația planetei.
Urbanizarea rapidă a început după cel de-al doilea război mondial, dar s-a accelerat dramatic în ultimii 30 de ani. Odată cu acest avânt, s-au clarificat și avantajele și dezavantajele traiului urban.
Accesul la o gamă mai largă de resurse – electricitate, facilități, locuri de muncă și oportunități economice, e una din atracțiile majore ale unui oraș. La aceasta se adaugă fascinația pentru farmecul promis de decorul urban care oferă o varietate bogată de experiențe și posibilități de petrecere a timpului. Însă laolaltă cu aglomerarea urbană au venit și suspecții de serviciu care scad calitatea vieții: poluarea (inclusiv cea fonică), traficul, densitatea ridicată, costurile de viață mari, inegalitatea și sărăcia extremă, distrugerea mediului și, nu în ultimul rând, bolile.
Dansând pe sârmă între utopie și distopie, propunerile pentru orașul de mâine abundă spațiul imaginației: diverse curente de gândire propun paradigme de dezvoltare urbană variate, de la Orașul Global până la Orașul Grădină, în jurul provocărilor pe care spațiile urbane le pun organizării vieții umane și a mediului înconjurător.
Mulțumim că ne citești.
Abonează-te la newsletter.
Începem un nou deceniu sub semnul unei pandemii. Densitatea mare a vieții în oraș e mediul perfect pentru o răspândire virală, iar Covid-19 ne-a reamintit că finanțele și economia nu funcționează în afara vieții umane. Această pandemie a restabilit legătura dintre sănătatea populației și cea a economiei și ne-a arătat că, dacă vrem să mergem înainte, trebuie să regândim felul în care locuim împreună (de la spațiile în care locuim, la relațiile pe care le construim unii cu ceilalți).
Orașele (și lumea) de astăzi se confruntă cu trei bariere majore, aflate în strânsă legătură – unul imediat și două mai generale, pe termen lung: pandemia Covid 19, schimbările climatice și creșterea populației.
Așa că se impun următoarele tipuri de întrebări: cum trebuie să regândim felul de a trăi și spațiile urbane ca să răspundă la amenințările de mai sus? Cum să atenuăm creșterea populației, a densității, a așteptării de viață și a siguranței alimentare în contextul schimbărilor climatice? Cum ne vom confrunta cu migrația și inechitățile sociale în oraș?
Acestea nu sunt întrebări noi și există o mulțime de soluții puse deja în practică. Unele sunt de sus în jos, cum ar fi orașele care dau unfriend mașinilor/descurajează folosirea autoturismului, instituirea de zone cu Venit Universal Garantat sau construcția de apartamente pentru cei cu venituri mici; în timp ce altele sunt de jos în sus, ca locuirea în spații (semi-)abandonate sau fără forme legale sau ocuparea străzilor (din diverse motive politice). Cu toate astea, starea actuală necesită răspunsuri diferite și suplețea de a le căuta în locuri neașteptate. Trebuie să ne uităm mai bine împrejur pentru soluții și, de ce nu, să ne încredem în capacitatea de auto-organizare a cetățenilor. Ba chiar, poate avem nevoie de re-evaluarea definiției de cetățean, de la cetățeanul-consumator (al orașului) la cetățeanul-constructor/creator al propriului mediu urban.
Această serie de articole din noua Explorare Inclusiv propune încrucișarea unor perspective diferite asupra orașului și a fenomenelor aflate în legătură cu el și, dacă se poate, surse noi de inspirație sau metode de a aborda provocările care urmează. Sperăm să oferim o imagine holistică a orașului, dând șansa afirmării unei mulțimi de soluții, pentru că nu există o măsură universală prin care putem aborda complexitatea casei noastre urbane.
Alec Bălășescu, antropolog, co-curator al explorării Orașul de mâine
Din cuprinsul acestei explorări:
Au contribuit
- Wanda Hutira, ilustrație
Susține poveștile care ne ajută să înțelegem lumea în care trăim
Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe.
În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună.
Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare începând cu doar 3€/lună.
Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv
Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci, facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe.
În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună.
Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare invitându-i pe prietenii tăi să devină membri, începând cu doar 2€/lună.
