+ am publicat 37 de articole – reportaje, investigații, materiale explicative audio și video
+ ne-am întâlnit de 12 ori în cadrul a 9 evenimente
+ am inițiat Newsroom – o platformă de colaborare cu tine
+ am dezvoltat Explorările Inclusiv și șase newslettere tematice
+ am lansat Clubul de Carte, cu peste 140 de cititori înscriși
– am suferit o despărțire grea
– bugetul a scăzut cu 60% în pandemie
– am schimbat de mai multe ori sisteme și oameni
– echipa noastră s-a înjumătățit, dar ne-am dublat volumul de muncă
– nu am mai avut resurse să gestionăm relația cu voluntarii
Jurnalism dependent de tine
Anul trecut ne-am bucurat de un avânt extraordinar pe fondul campaniei de crowdfunding. Moralul general nu era prea sus, așa că lumea a fost entuziasmată de o inițiativă nouă, promițătoare, o mică ploaie într-un deșert de cinism și frustrări. Am refuzat să-l luăm pe „nu se poate“ în brațe și ne-a ieșit. Așa că ne-am bucurat și noi nespus.
Jurnalismul pe care îl propuneam însemna să fim într-un dialog permanent cu tine și să ieșim din logica în care ne uitam exclusiv la probleme, cum face, de regulă, jurnalismul.
E imposibil să satisfaci toate așteptările, inclusiv pe cele personale. Parcursul nostru a avut de suferit major din cauza felului în care am gestionat aceste presiuni, interne și externe. Și din felul diferit în care am înțeles propunerea cu care am ieșit în lume.
Nu ne-a ieșit de la început, ba chiar am făcut-o anapoda și asta a dus la discuții nasoale și o despărțire. Ne-am dat peste cap de mai multe ori.
Juliturile de la căzături și mersul pe coate ne-au învățat să comunicăm mai mult, să ne acceptăm boacănele și să căutăm soluții ca să dezvoltăm acest proiect în care credem. Dar încă suntem în formare și pare că abia învățăm să pășim.
Dincolo de suferința personală, această despărțire și-a pus serios amprenta asupra activității Inclusiv, așa că am avut extrem de mult de recuperat în ultimele luni, în condițiile unui buget redus cu aproape 60%.
Însă credem în jurnalism constructiv, așa că nu ne-am dat bătuți. Am strâns tare cureaua și ne-am mutat integral în digital, cu o formulă de lucru flexibilă, și cu oameni dedicați să continue munca și în aceste condiții foarte dificile.
Asta ne-a permis o oarecare reducere a costurilor (și a amprentei de carbon), deși operăm în continuare pe deficit, dar o integrare mai eficientă a colaboratorilor din alte orașe sau de pe alte meridiane. Am avut, însă, prea multe de făcut, cu mai puține resurse și în timp foarte scurt. Epuizarea a devenit o a doua natură încă dinainte de campania de crowdfunding și nu am reușit să ieșim din această logică nici după un an de publicare.
Primul an de Inclusiv a însemnat să ne căutăm vocea, așa că am fost câte puțin pentru mulți. Următorul an va însemna să ne concentrăm pe ce știm să facem mai bine și s-o facem cumpătat și cu răbdare.
Suntem susținuți financiar exclusiv de membri (nu avem publicitate sau conținut sponsorizat, nu avem niciun finanțator în spate, nu avem venituri din alte tipuri de activități și, până în acest an, nu am accesat niciun grant public sau privat), cu un model nou și încă nu foarte bine explicat.
E un ideal de funcționare care ne mână în continuare. Însă la modul realist e imposibil să ne acoperim nevoile minime în următorul an și să devenim sustenabili doar prin această sursă de venituri, așa cum ne-am propus în 2018, și cum vorbeam și în ultimul nostru raport. Îți zic mai jos câți bani avem și cum îi cheltuim.
Sperăm să călărim cu bine monstruleții care ne aleargă, oriunde ne-ar duce. Dar avem în vedere și scenariul cel mai rău (și deloc improbabil). Iar acesta ar însemna ca Inclusiv să nu mai apuce încă o aniversare.
Contextul actual ne obligă să ne chestionăm permanent rolul, să ne reformăm perspectivele, să acceptăm că în lumea de azi și de mâine lucrurile nu mai sunt așa cum le cunoșteam.
Meseria depinde tot mai mult de sprijinul cititorilor, așa că misiunea noastră rămâne să fim aproape de tine și să găsim împreună busola, ca să navigăm prin furtună.
Inclusiv înseamnă în continuare jurnalism constructiv la foc mic, departe de agitația rețelelor sociale, o căutare deschisă a subiectelor care ne modelează viața dincolo de ciclul de știri, pe care le explorăm fără partizanat, cu răbdare și calm, și cu privirea către viitor.
Borne editoriale
În primele 12 luni de Inclusiv am publicat 37 de articole – reportaje, investigații, materiale explicative audio și video (am scăzut din numărătoare articolele de opinie, materialele introductive, rapoartele de transparență, anunțurile sau cele peste 100 de newslettere trimise în acest răstimp, toate conținuturi pentru care muncim foarte mult). Am fost în grafic, deși nu întotdeauna la timp și uneori sub standardul pe care ni-l dorim. Însă am preferat să publicăm și când nu eram complet satisfăcuți de toate elementele unui material, ca să accelerăm curba de învățare și să ne îmbunătățim ritmul și procesele.
Pentru următorul an am decis să ne diversificăm produsele editoriale, însă prioritățile nu vor fi cantitative; profunzimea documentării, calitatea scriiturii, impactul pe care-l pot genera articolele noastre în comunitate și dezvoltarea instrumentelor de implicare pe care le-am testat în această perioadă vor avea întâietate.
Pregătim câteva articole care vor defini mai clar jurnalismul constructiv pe care-l propovăduim. Însă procesul presupune schimbarea modului în care gândim subiectele și facem documentarea, deprinderi vechi care nu se schimbă ușor. Dacă ai încercat vreodată să mănânci mai sănătos sau să îți schimbi programul de somn, știi că nu se întâmplă doar prin voință, ci presupune timp și efort suplimentar.
Iar noi suntem doar câțiva oameni care avem mult mai multe de făcut în același timp limitat și cu mult mai puțini bani decât acum un an.
Susține poveștile care ne ajută să înțelegem lumea în care trăim
Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem.
În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună.
Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare începând cu doar 3€/lună.
Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv
Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci, facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem.
În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună.
Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare invitându-i pe prietenii tăi să devină membri, începând cu doar 2€/lună.
Avem câteva materiale cu care ne mândrim și care au pus fundația direcției pe care încercăm s-o urmăm.
Dintre acestea amintesc demersul colaborativ pentru analiza sistemului de sănătate la început de pandemie, incursiunile în istoricul educației românești de la Cuza la coronavirus, sau în povestea sistemului complex de întrajutorare pus pe picioare de clujeni în timpul stării de alertă, efortul unei mici comunități de a crea o rețea pentru îngrijirea bătrânilor cu demență, dar și efortul de explicare a întortocheatului sistem politic american.
Seria „Blocați în trafic“, explainerul despre ce se întâmplă când ești infectat cu noul coronavirus, materialele despre lipsa de interes a autorităților față de comunitățile cele mai vulnerabile în pandemie sau exploatarea muncitorilor români în străinătate, dar și cele orientate către soluții, ca cel mai nou video al nostru, despre cutremur, au fost experimente valoroase pentru exprimarea vizuală a jurnalismului Inclusiv.
Explorările Inclusiv
Pandemia ne-a obligat să ne restructurăm activitatea. Editorial, asta a însemnat să regândim procesul ca să putem susține un flux constant de materiale. Soluția la care am ajuns funcționează parțial, însă nu ne garantează stabilirea unei formule pe termen lung.
Fiind foarte puțini, am decis să ne concentrăm atenția asupra unei teme timp de mai multe săptămâni (între 6-10 săptămâni) și să construim toată activitatea din acea perioadă în jurul temei alese. Am deschis explorări despre Școala de acasă și Orașul de mâine, iar în următoarea perioadă ne vom uita la burnout și vom încerca să înțelegem fenomenul de migrație inversă generat de pandemia de coronavirus.
Ca să suplimentăm sursele de conținut, testăm un model de co-curatoriat al dosarelor, prin selecția unor experți care pot atrage colaboratori pricepuți la tema noastră de interes.
Două newslettere și încă patru pe țeavă
Am dezvoltat mai multe rubrici sub formă de newslettere bilunare pe anumite teme de interes, ca să asigurăm și livrarea constantă de materiale și discuții importante. În acest moment trimitem deja mailuri despre „Statele Întortocheate ale Americii“, „Sigur i-a plăcut și ei“, iar din luna noiembrie adăugăm patru newslettere la această listă – despre sănătate mintală, trafic, migrație și drepturile romilor.
Ne-am dorit de la început să facem o publicație deschisă, în care să se audă voci diverse și nu doar din sfera jurnalismului. Am inclus din fașă în discuțiile despre concept activiști, cititori înrăiți, experți din alte domenii, oameni care ne-au ajutat să punem pe picioare inițiativa și să obținem sprijin financiar de la peste 1600 de oameni.
În ultimul an am deschis mai multe fire pentru continuarea acestui dialog permanent, prin întâlniri de socializare, ateliere, camere de soluții, clubul de carte și platforma dedicată membrilor. În total, am avut până acum 12 întâlniri în cadrul a 9 evenimente.
Camera de soluții
Ne-am jucat cu diferite tipuri de interacțiune cu comunitatea, cu intenția de a implica oamenii în pași din căutarea, documentarea sau publicarea materialelor. Camera de soluții este un instrument în care încercăm să croim o agendă cu ajutorul experților din domeniul respectiv și/sau a celor care sunt direct vizați de problema discutată. Până acum am organizat o Cameră pentru Școala de acasă, unde am făcut ateliere explorative cu elevi, profesori și specialiști în educație ca să înțelegem nevoile ecosistemului în timp de pandemie și ce învățături utile au tras fiecare dintre aceste grupuri. Cealaltă Cameră a fost o întâlnire cu experți în design, urbanism și viața orașului pentru alcătuirea Orașului de mâine, explorarea noastră în curs.
Clubul de carte
Milităm activ pentru o viață digitală cât mai sănătoasă, iar asta înseamnă un consum moderat de Internet și rețele sociale și o dietă informațională echilibrată. Am lansat Clubul de Carte Inclusiv ca să încurajăm un altfel de consum media, și să dezvoltăm discuții importante pe marginea unor cărți de non-ficțiune care aprofundează temele esențiale ale vremurilor noastre. Până acum, Clubul are peste 140 de membri înscriși, iar la primele două întâlniri au participat peste 20 de cititori inclusivi. Dacă vrei să citești, dar nu găsești timp și motivație, înscrie-te și tu în Club.
Platforma pentru membri
Newsroom (Beta) e platforma noastră de jurnalism constructiv, dialog și resurse dedicată membrilor, în încercarea de a crea un spațiu sigur de dialog în afara rețelelor sociale. E o primă tentativă în acest sens, dar, din lipsă de capacitate, suntem încă departe de ceea ce ne-am propus pentru acest instrument. Este un pariu dificil, în condițiile în care cei mai mulți dintre noi suntem încă tributari Facebook-ului, unde ne cheltuim majoritatea resurselor de participare și dialog, însă ne place să credem că ne îndreptăm spre acest tip de interacțiune.
Jurnalism constructiv
Am început să experimentăm cu o formulă de atelier de jurnalism prin care încercăm să dăm mai departe modul nostru de lucru și să formăm jurnaliști noi, care să facă această meserie vitală. Avem un canal de Slack unde comunicăm pe marginea subiectelor care ne interesează și ne-am întâlnit de mai multe ori, o dată pe săptămână; din acest experiment ne-am propus să derivăm o ședință editorială deschisă, la care să poată asista și contribui orice membru interesat. În plus, din acest an suntem parteneri de practică cu secția de Jurnalism de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Din redacție
Din aprilie până azi, bugetul nostru a suferit o scădere de 60%, iar tendința se menține și pentru următoarea perioadă. Dincolo de bani, observ zilnic impactul și manifestările epuizării și stresului la mine, la colegi, colaboratori și în alte organizații. Impulsul de a renunța complet la meserie revine periodic și s-a manifestat ceva mai puternic anul acesta decât în mod normal.
Un studiu recent la care au participat peste 1400 de jurnaliști din 125 de țări, arată că 70% dintre jurnaliști au identificat ca cea mai dificilă provocare impactul asupra sănătății mintale a documentării pandemiei, în condițiile în care jurnaliștii sunt și-n condiții normale printre cele mai expuse categorii la stres și burnout.
Parametrii actuali ne obligă să funcționăm cu o echipă (foarte) restrânsă. Practic suntem o micro-echipă, după toate întâmplările din acest an. Doar eu sunt membru full-time al proiectului, pentru care mă ocup de tot ce ține de partea administrativă și financiară, căutarea de resurse alternative, strategie, proces editorial și de publicare (ședințe, dezvoltare subiecte, coordonare, editare, urcat material pe site etc), relația cu colaboratorii și alți parteneri plus multe mărunțișuri care mănâncă timp.
Ruxandra Pătrașcu-Maian e reporter part-time, social media person, și colaborează la un newsletter, pe lângă alte 2-3 joburi cu care jonglează ca să-și completeze veniturile. Matei Bărbulescu e și el reporter part-time și scrie un newsletter. Oana Moisil este reporter part-time și va publica și un newsletter. Alexandra Țipter ni s-a alăturat recent și se ocupă de Instagram și un newsletter despre sănătate mintală pe care-l pune la cale împreună cu Ruxandra. Liviu Bărbulescu e colaborator pe partea de explainere video. În afară de aceștia, Răzvan Sibii, Georgiana Lincan, Ruxandra Mocanu colaborează pe newslettere. Pe lângă toți aceștia, mai există oameni cu care avem colaborări punctuale (jurnaliști, fotografi, ilustratorii), iar cu o singură excepție (îi mulțumim mult lui Răzvan Sibii pentru dedicare), toate sunt plătite.
Dacă aduni activitățile pe care ți le-am enumerat mai devreme și le coroborezi cu oamenii de mai sus și cu fondurile disponibile, pe care le detaliez mai jos, vei înțelege că suntem complet depășiți.
Există însă și semnale îmbucurătoare. Potrivit raportului Digital News Report din acest an, întocmit de agenția internațională de presă Reuters, numărul românilor dispuși să plătească pentru știri online a crescut cu 6% față da anul trecut, până la 16% (în Danemarca e 17%). Încrederea în presă a crescut și ea cu 3%, modest, e drept. După mine, cel mai important indicator din raport este scăderea vizibilă a Facebook ca sursă principală de acces la informații: dacă în 2019 68% dintre români își luau știrile de acolo, anul acesta doar 37% dintre noi mai folosim platforma pentru acest scop.
Rămâne de văzut cum facem să ajungem la mai mulți oameni și să ne găsim cu cei dispuși să susțină financiar inițiativele de jurnalism.
Cu ce bani facem toate astea
În acest moment, bugetul lunar este de aproape 4.000€, însă disponibilul net, după dări și comisioane, e puțin sub 3.200€ (adică vreo 15.000 de lei pe lună). Doar cheltuielile editoriale – adică plata echipei și colaboratorilor – însumează în jur de 14.200 de lei lunar, în condițiile unor venituri foarte mici (și fără cărți de muncă), ceea ce ne lasă cu mai puțin de 200€ pentru restul cheltuielilor (administrative, servicii etc.). În ultimele luni ne-am descurcat dintr-un excedent pe care l-am drămuit cu maximă zgârcenie, însă peste câteva săptămâni acesta va fi epuizat. Spre exemplu, doar pentru luna în curs plățile către colaboratori însumează 800€.
Toate astea sunt cheltuieli fără de care nu putem să funcționăm, după ce am făcut mai multe schimbări în echipă și am tăiat costurile cu sediul și utilitățile, aplicațiile și serviciile ne-esențiale.
Ce urmează
Ne străduim să ne păstrăm în continuare această poziție, chiar mult șubrezită. Asta înseamnă să documentăm și să publicăm într-un ritm potrivit condițiilor actuale și să păstrăm o legătură cât mai strânsă cu tine și ceilalți membri ai comunității, prin modalitățile pe care ți le-am descris deja.
Am început să lucrez la mai multe cereri de finanțare cu care ne dorim să diminuăm deficitul și să luăm câteva guri de aer pentru următoarele luni. Dar, cum spuneam, bătaia e mare și banii sunt puțini, iar noi nu avem nici experiența, nici resursa umană ca să concurăm cu șanse mari de câștig în asemenea competiții.
Îți vom cere în continuare sprijinul, iar în acest sens pregătim două campanii – una la final de an și una în primăvară. Ținta noastră primară este să păstrăm în continuare cel puțin același număr de membri și începând cu vara viitoare, iar de acolo să ne consolidăm poziția și să atragem susținători noi.
Până atunci, încercăm să profităm de lecțiile învățate ca să optimizăm fiecare activitate. Nu știm dacă anul viitor vom mai fi aici ca să-ți dăm de seamă, dar ne străduim.
Ne-ar ajuta mult să înțelegem cum se vede Inclusiv din poziția ta. Dacă vrei să ne ajuți, completează chestionarul de mai jos. Ți-aș rămâne și mai recunoscător dacă ai vrea să avem o scurtă conversație telefonică într-una din zile.
Au contribuit
- Ruxandra Pătrașcu-Maian