9 răspunsuri despre coronavirus și un video bonus

O echipă de cercetători de la Universitatea din California și de la National Institutes of Health a încercat să vină cu un răspuns: au expus virusul la mai multe suprafețe și au descoperit că pe carton poate rezista până la 24 de ore, iar pe plastic și oțel inoxidabil chiar și două sau trei zile. 

Autorii atrag atenția că cercetările făcute în laborator și rezultatele ar putea să difere în viața reală. Dinamicile contagiunii sunt greu de studiat în mijlocul unei epidemii, în locuri precum spitale sau transportul în comun, unde se fac dezinfecții periodice, ceea ce îngreunează studierea comportamentului microbilor.

Următoarea etapă a cercetării presupune observarea virusului în condiții diferite de temperatură și umiditate. Mai multe detalii

2. Cum funcționează testul pentru noul coronavirus?

Primul pas este prelevarea unei mostre din nasul sau gâtul pacientului (exsudat nazal sau faringian). Materialul este apoi sigilat într-un dispozitiv, trimis la un laborator și păstrat la o temperatură între 1-4 grade Celsius). Dacă nu este procesat în primele patru zile este fie băgat într-un frigider, fie aruncat.

Metoda recomandată de a afla dacă un pacient are COVID-19 și nu un alt virus care cauzează probleme respiratorii se numește rRT-PCR sau reacție de polimerizare in lanț. Mai multe detalii: surse pentru informare: 1 și 2.

Mai rapide, dar și mai controversate, sunt testele serologice, în timpul cărora o mostră de sânge este analizată în căutarea unor anticorpi pe care organismul îi produce pentru a lupta împotriva infecției. Specialiștii spun însă că acestea nu au aceeași putere precum testele moleculare, dar nici aceeași precizie, cu marje de eroare riscant de mari. Mai multe detalii în acest articol Quartz.

3. Te poți auto-diagnostica?

Nu. Pe internet au circulat postări și clipuri video care pretindeau că oricine își poate ține respirația mai mult de 10 secunde nu este infectat cu noul coronavirus. Un sfat din aceeași categorie spunea că o gură de apă băută la fiecare 15 secunde va purta virusul spre stomac, acolo unde acidul gastric îl va ucide și astfel îl va împiedica să-și facă drum spre plămâni. Așa-zisele remedii au fost în mod fals atribuite unor experți, dar și Universității Stanford din Statele Unite ale Americii, care a dezmințit public. 

4. Când va apărea un vaccin?

Nimeni nu știe cu certitudine. Marjele de timp sunt mari și foarte mari, iar majoritatea estimărilor indică un un orizont de cel puțin un an. O estimare Harvard de la începutul lunii martie vorbea despre 24 de încercări separate la nivel mondial de a dezvolta un vaccin, iar toate se învârt în jurul a trei concepte: bazat pe ADN, ARN sau pe modele anterioare de vaccin pentru coronavirus. Oricare dintre cele trei necesită un volum imens de munca în laborator. Chiar și atunci când efortul va avea success, vor urma teste făcute pe animale și mai apoi pe oameni. Eventuala producție în masă, dar și distribuția în masă, vor avea nevoie tot de timp și de bani. Foarte mulți bani.

Epidemia de SARS (un alt coronavirus) din 2002 a mobilizat și atunci companiile farmaceutice și cercetătorii. Epidemia, care a ucis 774 de persoane în China, a fost oprită, dar odată cu ea și sursele de finanțare. O echipă de cercetători americani a dezvoltat un vaccin un deceniu și jumătate mai târziu, care însă nu a ajuns niciodată în faza de testare pentru că interesul față de el a dispărut și nimeni nu a răspuns afirmativ la solicitările de finanțare. Mai multe detalii despre cum se dezvoltă un vaccin pentru coronavirus.

5. Pot suplimentele de vitamine să elimine riscul de infectare cu noul coronavirus?

Suplimentele de vitamine nu te vor ajuta să fii cu un pas înaintea virusului. Nu există dovezi științifice care să ateste că suplimentele de zinc, echinaceea sau ceaiul verde previn coronavirusul. “Nu le recomand oamenilor să cheltuie bani pe suplimente în acest scop”, spune Dr. Mark J. Mulligan, director de departament al centrului pentru vaccine și boli infecțioase de la NYU Langone Medical Center.

Desigur, tabletele de vitamina C nu sunt dăunătoare în mod obișnuit, însă luate în exces pot afecta stomacul și rinichii.

Zincul este adesea folosit în lupta împotriva răcelii și a problemelor respiratorii. Unele studii au arătat că tabletele de zinc pot reduce, în medie, cu o zi durata unei răceli și pot reduce numărul de infecții ale căilor respiratorii superioare la copii.

Însă datele sunt mixte, iar dacă alimentația ta este deja bogată în zinc, nu este clar dacă suplimentele ajută. “Sunt multe produse care pretind că au proprietăți de întărire a imunității, dar nu cred că s-a dovedit din punct de vedere medical că vreunul dintre ele funcționează cu adevărat”, spune într-un articol pentru New York Times dr. Krystina Woods, epidemiolog și director medical de prevenție infecțioase la Spitalul “Mount Sinai West”.

6. Ce nu funcționează ca măsură de prevenție?

Între altele: usturoiul, antibioticele,vremea rece, zăpada, o baie caldă, uscătoarele de mâini, lămpi cu ultraviolete sau vaccinuri împotriva pneumoniei. Mai multe detalii de la Organizația Mondială a Sănătății.

7. Poți să iei coronavirusul de două ori?

Evoluția de până acum a virusului îi face pe medici și cercetători să creadă că reinfectarea este improbabilă, dar nu există o concluzie științifică definitivă în acest sens. Întrebarea a apărut după ce o femeie din Osaka, vestul Japoniei,  a fost declarată vindecată, dar apoi a luat din nou virusul. 

“Răspunsul este că, pur și simplu, nu știm asta deocamdată, pentru că nu avem un test pentru anticorpi până la această oră, dar vom avea în curând. Cu toate astea, dacă ne raportăm la alte infecții virale, este probabil ca o persoană infectată o dată va deveni imună și nu o va lua a doua oară. Da, va există întotdeauna o excepție ciudată, dar cu siguranță ce avem deocamdată este o estimare rezonabilă” –  Jon Cohen, profesor emerit în boli infecțioase la Brighton and Sussex Medical School. Mai multe detalii: surse care detaliază subiectul aici și aici.

8. Va fi răspândirea virusului încetinită de sosirea verii?

Nu se știe. Deocamdată nu s-a realizat niciun studiu concludent despre ce efecte au schimbările de temperatură asupra noului coronavirus. Cercetătorii nu exclud ca factorul climatic să se suprapună cu cel privind contactul între oameni, dar până acum au doar epidemii anterioare ca puncte de referință. Răspândirea rapidă din timpul iernii ar putea, la fel de bine, să fie facilitată de faptul că oamenii împart mai des aceleași spații închise.

“O dovadă în acest sens este că atunci când oamenii intră în izolare sau carantină poți încetini răspândirea, deoarece virusul se alimentează prin contact. Și dacă oamenii se ating la metrou, în autobuze, în bănci sau magazine – în zonele urbane o persoană are sute de astfel de contacte pe zi – atunci virusul se va răspândi mai repede. Oamenii stau mai mult în spații închise iarna “, spune Dr. Jeffrey Shaman, expert în boli infecțioase și director al Programului privind Clima și Sănătatea la Universitatea Columbia.

Iar potrivit lui Faheem Younus, șef al departamentului de boli infecțioase al Universității din Maryland, pandemiile anterioare nu au ținut cont de vreme, iar COVID-19 este deja un virus global. Mai multe detalii poți găsi în acest articol CBS.

9. Animalul meu de companie poate lua COVID-19 și eu de la el?

Foarte puțin probabil. Până acum nu a fost raportat niciun astfel de caz, iar Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC) din SUA spune că, deocamdată, nu există nicio dovadă care să ateste că animalele de companie sunt factori de risc. Cu toate astea, și pentru că animalele poartă germeni care pot îmbolnăvi, proprietarii sunt sfătuiți să se spele pe mâini cu săpun după ce se joacă cu ele sau după ce le ating mâncarea. Mai multe detalii în acest articol CDC.

Răspunsuri la întrebări elementare despre ce este un coronavirus, ce este COVID-19, care sunt simptomele, care este perioada de incubație și multe altele îți poate oferi OMS accesând acest link (engleză): https://www.who.int/news-room/q-a-detail/q-a-coronaviruses