fbpx

    Românii din UK au cel mai mult de pierdut după Brexit

    04/12/2019

    Lectură de 13 minute
    În timp ce Marea Britanie se pregătește să părăsească Uniunea Europeană în 2020, românii și bulgarii se confruntă cu mai multe verificări și prejudecăți din partea autorităților
    • La intrarea în Marea Britanie, agenții de securitate le cer unor români detalii despre viața lor în Regatul Unit, îi întreabă cât timp vor petrece acolo și le solicită documente în plus, pe care nu ar fi obligați să le prezinte, din moment ce Marea Britanie încă face parte din UE.
    • Un român a descris această experiență „ca un interogatoriu”.
    • În urma deciziei Marii Britanii de a părăsi UE, cetățenii europeni trebuie să își înregistreze statutul rezidențial la ministerul britanic de interne ca să poată rămâne pe insulă.
    • Românii reprezintă cea mai mare proporție de cetățeni UE care primesc un statut de rezidență inferior, în comparație cu alți europeni.

    Cosmin Popan e sociolog în Manchester, un oraș ploios în nordul Angliei. În luna septembrie, după ce s-a mutat în alt cartier, a mers la policlinica din apropiere ca să se înregistreze la un nou medic de familie.

    Când i-a arătat pașaportul recepționerei, Cosmin a rămas uluit de reacția acesteia:

    „M-a întrebat când îmi expiră viza”, povestește acesta. „I-am răspuns: de ce mă întrebați asta, din moment ce am un pașaport european?” Recepționera i-a spus că acum li se cere să pună astfel de întrebări.

    Cosmin i-a explicat că, în calitate de cetățean român care locuiește în Marea Britanie din 2013, avea încă dreptul să se înregistreze la o clinică de stat. Nu există niciun sistem de „vize” pentru românii care emigrează în Marea Britanie, aceștia pot intra liber în țară.

    „Ar fi trebuit să știe acest lucru și să evite să pună întrebări stupide și enervante,” spune Cosmin. „A făcut doar o copie după document, iar acum sunt înscris la medic. Mi s-a părut că doar urma niște proceduri, fără să stea prea mult pe gânduri, tot zicând că nu e vina ei, lucru cu care sunt parțial de acord.”

    După ce Marea Britanie a votat la referendumul din 23 iunie 2016 să părăsească Uniunea Europeană, printre oficialii britanici, cei cu locuințe de închiriat și angajatori s-a instalat o stare de confuzie cu privire la statutul cetățenilor UE din Regat.

    Pe 23 iunie 2016, cetățenii Marii Britanii au fost chemați la un referendum în care trebuia să își exprime dorința de a rămâne sau a părăsi Uniunea Europeană. Rezultatul votului a fost la limită: 48% au ales să rămână, iar 52% să părăsească UE. De atunci, Marea Britanie negociază cu Uniunea termenii ieșirii din blocul comunitar.

    În octombrie 2019, Guvernul britanic și UE au redactat un acord final de ieșire din Uniune. Dar pentru că nu aveau majoritate în Parlament, Conservatorii, aflați la guvernare, au decis să organizeze alegeri anticipate pe 12 decembrie 2019, în speranța că vor putea forma o majoritate cu care să treacă noul acord până la data de 31 ianuarie 2020.

    Țara face în continuare parte din UE, iar românii au dreptul să primească îngrijiri medicale decontate de stat și să călătorească liber din și către Marea Britanie.

    Ca cetățean britanic care trăiește în România, am vrut să aflu cum îi afectează Brexit pe cetățenii români din Marea Britanie. În ultimele trei luni am discutat cu zeci de români în UK despre experiențele lor în această perioadă în care libertatea și securitatea în care credeau – dreptul de a locui acolo, de a-și întemeia o familie, de a călători și a munci – se confruntă cu un viitor incert.

    Am adunat câteva exemple recente de discriminare, atât împotriva românilor, cât și împotriva bulgarilor. Anul ăsta, la intrarea în Marea Britanie, cetățeni din cele două țări au fost luați la întrebări despre intențiile lor de a veni în țară. 

    Agenți de securitate din aeroporturi întreabă, de exemplu: „Cât timp vreți să rămâneți în Marea Britanie?”

    Legal, românii pot intra în Marea Britanie doar cu buletinul, dar în unele cazuri, agenții de securitate britanici nu consideră că este suficient.

    O româncă povestește cum, anul acesta, într-o dimineață de iunie, la aeroportul Gatwick din Londra, a prezentat cartea de identitate, însă agentul de securitate i-a cerut și pașaportul.

    Când i-a răspuns că mereu a călătorit doar cu buletinul cum poate face orice alt cetățean european, agentul i-a spus că e „imprudent” din partea ei.

    România și Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007. După această dată, românii și bulgarii au putut să se miște liber în și din Marea Britanie, dar au primit dreptul de a munci în orice fel de muncă abia în 2014.

    În 2019, erau 434.000 de români și 115.000 de bulgari cu rezidență în Marea Britanie, potrivit Oficiului Național de Statistică. Până la data Brexitului, Marea Britanie rămâne în UE iar românii și bulgarii pot munci în orice domeniu și pot intra și ieși din țară pe baza cărții de identitate din țara de origine.

    A încercat să obțină mai multe lămuriri, dar agentul a susținut că cererea lui ține de o problemă de securitate, pentru că, „documentele românești se pot falsifica ușor.” 

    Apoi, românca povestește că agentul i-ar fi zis că „ar fi mai înțelept să nu spună nimic”, după care controlul de securitate i-a permis să treacă frontiera, dar numai după ce a răspuns la întrebări suplimentare și a arătat un card bancar.

    O altă tânără mi-a mărturisit că, tot în iunie, la aeroportul din Luton, după aterizarea unui zbor din București, agenții de securitate au oprit pasageri români și le-au pus întrebări precum: „Este pentru prima dată când veniți în Marea Britanie?”, „Unde călătoriți?”, „Călătoriți singur?” și „Cât timp plănuiți să rămâneți în Marea Britanie?”

    O altă femeie mi-a spus că, în iulie, când se îmbarca pentru un zbor din Franța, un angajat al companiei aeriene easyJet, unul dintre cei mai mari operatori low-cost britanici, i-a cerut nu doar pașaportul, ci și un act în plus, ca să demonstreze că locuiește în Marea Britanie.

    Am contactat compania aeriană să aflu de ce au făcut asta. Holly Mitchell, o purtătoare de cuvânt easyJet, susține că nu și-au schimbat regulamentele: „Putem confirma că easyJet nu a modificat nicio politică cu privire la verificarea identității pasagerilor. Ocazional, putem solicita o altă formă de identificare, ca parte din procesul de securitate ce ne este impus pentru a urma îndrumările autorităților competente.”

    O femeie de vârstă mijlocie îmi spune că în aeroportul din Glasgow, agenții au întrebat toți românii de ce veneau în Marea Britanie, cu ce scop și cât timp vor rămâne.

    „Mi s-a părut un pic ciudat”, spune ea. „A fost ca un interogatoriu.”

    Un alt martor din aeroportul din Glasgow îmi povestește că, în acest an, agenții de securitate îi opreau pe cei care păreau de origine rromă, pentru a le pune mai multe întrebări.

    Confruntat cu aceste incidente și întrebat dacă politicile de frontieră s-au schimbat, Ministerul de Interne ne-a transmis că nu a schimbat procedurile și că ofițerii de frontieră pot pune orice fel de întrebări ca să-și facă treaba, potrivit legii.

    Românii din Marea Britanie, cei mai mulți cetățeni europeni cu statut rezidențial inferior

    Relatările acestor oameni arată că Marea Britanie discriminează românii, iar fenomenul pare în creștere în contextul Brexit. Discriminarea a devenit evidentă în procesul de înregistrare a statutului de rezidență pentru a putea rămâne în Regat și după Brexit.

    Românii care vor să rămână în UK, trebuie să se înregistreze pentru a primi un nou statut de rezident până pe 31 decembrie 2020.

    Cetățenii europeni se înregistrează online și pot primi unul din două rezultate posibile.

    1. Dacă sunt în Marea Britanie de peste cinci ani, românii primesc ceea ce se numește statutul de „rezident permanent”. În engleză îi zice „settled”. Dacă primesc statutul de rezident permanent, un an mai târziu pot deveni cetățeni britanici, dar toată birocrația costă 1.200 de lire.
      Acest statut le va oferi dreptul la îngrijiri medicale gratuite, pensie, șomaj, alocații pentru copii și să muncească. Dacă ies din UK mai mult de cinci ani, statutul „settled” expiră.
    2. Al doilea statut este cel de „stabilire provizorie”, „pre-settled”, care oferă aceleași drepturi în cei cinci ani cât aștepți statutul de rezident permanent. În această perioadă, nu trebuie să ieși din Marea Britanie mai mult de șase luni, altfel îți pierzi rândul.

    Majoritatea românilor (61%) a primit până acum statutul „pre-settled”. Românii au acest statut inferior de rezidență într-un procent mai mare decât oricare alți cetățeni din restul statelor membre UE. Procentul românilor „pre-settled” este de aproape două ori mai mare decât media pentru cetățenii UE din Marea Britanie.

    Mulți dintre românii cu care am vorbit au statutul „pre-settled”, însă nu sunt siguri că acesta le va oferi aceleași drepturi pe care le au acum.

    Andreea Andrei lucrează în Londra și s-a mutat în Anglia împreună cu părinții ei.

    „Toata familia mea este „pre-settled” status, care sincer mi se pare o mare porcărie,” spune ea. „Nu îmi este frică, pentru că plătesc taxe de patru ani, și dacă Ministerul de Interne al Marii Britanii îmi trimite vreo scrisoare de deportare din greșeală, o să aibă o cale lungă de răzbit cu mine.”

    Nici Andreea Chelaru, manager de proiecte în arte și patrimoniu din Leamington Spa, nu știe ce-o așteaptă. „Cred că va fi mult mai greu să te muți în funcție de unde muncești și să obții un împrumut”, spune ea.

    Are Marea Britanie prejudecăți față de români?

    Înainte de 2014, românii și bulgarii aveau nevoie de viză pentru a ocupa orice loc de muncă în Marea Britanie. Numărul rezidenților din ambele țări a crescut de mai bine de două ori semnificativ după ce guvernul britanic a ridicat vizele.

    Pentru că cetățenii UE pot obține statutul de rezident permanent doar după cinci ani de ședere în Marea Britanie și cei mai mulți români abia împlinesc cinci ani de când sunt acolo, sistemul nu îi ajută.

    Kuba Jabłonowski este cercetător al campaniei the3million, o organizație care militează pentru drepturile expaților din toată Uniunea Europeană. L-am întrebat ce indică faptul că aproape două treimi dintre români au statutul „pre-settled”. A explicat că numărul mare de români care au primit acest statut rezidențial poate indica tipare discriminatorii în sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de rezident.

    Ministerul de Interne din Marea Britanie nu a vrut să-mi explice de ce atât de mulți români primesc acest tip de statut inferior.

    În schimb, am fost trimis la o fișă despre cum funcționează sistemul de înregistrare pentru statutul de rezident.

    Citește mai mult despre acest sistem de înregistrare

    Autoritățile britanice au lăudat sistemul ca fiind un succes. Însă numerele nu ies la socoteală. Ministerul de Interne a primit 2,45 milioane de cereri de înregistrare, de la lansare. Cât înseamnă asta comparativ cu numărul de cetățeni UE care locuiesc în Marea Britanie? Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii (ONS), estimează că se vor aduna 3,6 milioane de cetățeni.

    Totuși, sistemul de înregistrare este pus în situația de a explica de ce numărul de cereri primite este mai mare decât numărul rezidenților dintr-o anumită țară.
    De exemplu, cele mai recente date de la ONS estimează că în Marea Britanie locuiesc 434.000 de români și 115.000 de bulgari.

    Cu toate acestea, în octombrie Ministerul de Interne britanic primise cereri de la 388.000 de români și 123.000 de cetățeni bulgari – adică aproape 90% dintre români și 107% dintre bulgarii din Marea Britanie.

    Acest lucru sugerează fie că guvernul britanic nu cunoaște câți cetățeni europeni locuiesc în Marea Britanie, fie că datele oferite de sistemul de înregistrare sunt greșite.

    O posibilă explicație ar fi cererile duplicat.

    Însă Ministerul de Interne susține că ele reprezintă doar 0,5% din totalul solicitărilor. „Acest 0,5% nu ar explica „rezultatele deosebite” ale bulgarilor și românilor,” spune Kuba Jabłonowski, the3million.

    Întrebat despre rata de succes de 107%, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic mi-a explicat că raportul include membrii de familie și alți cetățeni eligibili din afara Spațiului Economic European (toate statele membre UE, plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein), care nu locuiesc încă în Marea Britanie. “Aceștia nu se includ de obicei în estimările populației UE rezidente.”

    Oricum, acest lucru indică faptul că singurele cifre disponibile asupra populației, cele de la Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii, nu reprezintă o metodă eficientă de monitorizare a performanței sistemului de înregistrare.„Problema este că Ministerul de Interne se bazează pe aceste date, pentru că, deși inexacte, sunt cele mai bune pe care le are la dispoziție în momentul de față”, spune Jabłonowski.

    Dacă cetățenii UE din Marea Britanie nu se înregistrează până la termenul limită de 31 decembrie 2020, nu vor avea posibilitatea să lucreze, să închirieze o locuință, să meargă la spital, să conducă, să își deschidă un cont bancar, să călătorească fără a-și demonstra statutul, sau să își facă un abonament la telefon.

    „Devin ilegali peste noapte,” spune Alexandra Bulat, președinta mișcării tinerilor de la the3million. „Nu vor mai avea drepturi protejate de legile europene sau un statut legal în Marea Britanie.” 

    Dacă, teoretic, doar 1% dintre cei 3,6 milioane de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie nu se înregistrează, asta ar însemna că vor exista 36,000 de „ilegali”.

    Ce se va întâmpla cu românii care nu se vor înregistra în noul sistem de ședere până în 2021?

    Brandon Lewis, ministrul adjunct pentru Ieșirea din UE, un secretariat însărcinat cu punerea în practică a Brexitului, din cadrul Ministerului de Interne, declara într-un interviu pentru publicația germană Die Welt că dacă cetățenii UE nu se vor înregistra în noul sistem de ședere până la sfârșitul anului 2020, „fără o motivare adecvată”, atunci se vor aplica regulile de imigrație curente.

    Guvernul britanic are o politică de „mediu ostil” împotriva imigranților ilegali: mai întâi dă oamenii afară din țară, iar apoi le permite să conteste decizia într-un tribunal britanic. Această politică e o consecință a obiectivului guvernului conservator de dreapta de a scădea nivelul imigrației. 

    Regulile pentru cetățenii UE încă nu sunt puse în aplicare, dar există exemple de cetățeni din afara UE, precum Africa sau SUA, care și-au depășit viza sau care nu mai au un „permis de ședere” – statut de imigrație similar cu cel settled și pre-settled.

    „Dacă se înlătură drepturile de liberă circulație ale cetățenilor UE și nu se înlocuiesc cu permisul de ședere, ei devin automat prezenți în țară în mod ilegal, ceea ce îi va plasa într-un mediu ostil,” precizează Chris Benn, avocat specializat în imigrări, de la firma de avocatură Seraphus din Londra.

    „Mediul ostil crează așa-ziși ofițeri de imigrare în toate aspectele vieții. Băncile nu-ți mai deschid un cont, proprietarii nu-ți mai închiriază o locuință, o firmă nu te poate angaja fără dovada unui statut de rezident, așa că întreaga viață se năruie în jurul tău. Dacă nu îți poți dovedi statutul, ultima sancțiune va fi înlăturarea ta cu forța din Marea Britanie.”

    În plus, există și riscul de a primi o interdicție de intrare în țară de la unu la cinci ani.

    Li se va permite românilor să intre în Marea Britanie după 31 decembrie 2020?

    Nu se știe dacă cetățenii UE care vor încerca să vină în Marea Britanie de la 1 ianuarie 2021 vor mai avea aceleași drepturi. Dar Partidul Conservator are un plan. 

    Ministrul de Interne al Marii Britanii, Priti Patel, spune că cetățenii UE care vor vrea să vină în țară vor trebui să completeze un formular online și să obțină câteva permisiuni suplimentare cu trei zile înainte de a intra în Marea Britanie. În plus, va exista un cost de intrare în Marea Britanie. Practic, un fel de viză. 

    Patel a declarat că țara vrea să introducă un „sistem de imigrație pe bază de puncte”, care „să-i atragă și să-i întâmpine pe cei mai inteligenți și mai buni”, după un model de organizare australian. Asta înseamnă că expații europeni din Marea Britanie vor putea munci doar acolo unde britanicii nu vor sau nu pot munci.

    Între timp, premierul Boris Johnson a trasat o politică de imigrație în care, începând cu 2021, Marea Britanie va trata toți migranții UE și non-UE în mod egal.

    Totuși, pe 12 decembrie în Marea Britanie sunt alegeri și poziția Conservatorilor depinde de rezultatul alegerilor. 

    Cetățenii UE nu dețin nicio dovadă a dreptului lor de ședere în Marea Britanie

    Expații europeni primesc doar un e-mail atunci când le este acceptată cererea de înregistrare pentru noul statut de rezident. Însă acest e-mail nu reprezintă o dovadă:

    „Statutul dumneavoastră de “settled” în Marea Britanie poate fi confirmat online prin intermediul serviciului de verificare online „Vizualizați și faceți dovada drepturilor dumneavoastră în Marea Britanie”: view-and-prove-your-rights.homeoffice.gov.uk. Veți putea utiliza serviciul online ca să faceți dovada statutului de “settled” în Marea Britanie. Această înștiințare nu reprezintă dovada statutului dumneavoastră.”

    Așadar, cetățenii UE vor avea doar un „statut virtual”, un email cu care nu se pot legitima nicăieri. „Nu există niciun document, nicio identificare, nimic,” spune Ioan Hoza, un rezident român din Daventry, Marea Britanie. „Situația stă cam așa: când ajung la o graniță, cum îmi pot dovedi statutul „settled”?

    Post-Brexit: „Cetățenii UE au din start un dezavantaj”

    Înainte de Brexit, un cetățean UE putea închiria o casă sau să se angajeze doar cu pașaportul. După 2020, va trebui să pună la dispoziție proprietarilor și angajatorilor un cod de securitate, care le va oferi acestora acces la datele de pe un website al Ministerului de Interne din Marea Britanie. E un proces complex, care implică multe e-mailuri, întrebări de securitate și detalii de logare.

    „Va trebui să trecem prin Ministerul de Interne ca să oferim o dovadă – un cerc birocratic pe care trebuie să-l sărim”, crede Oana Mazilu, o doctorandă care locuiește în Canterbury, un oraș catedrală aflat în patrimoniul UNESCO. „Imaginați-vă acest scenariu: eu sunt un cetățean UE cu statut settled, încerc să obțin un loc de muncă și trebuie să îmi demonstrez statutul, dar sunt în competiție cu un cetățean britanic, care nu este nevoit să prezinte nimic. Ce angajator sau proprietar ar prefera să contacteze Ministerul de Interne? Expații din alte țări UE au din start un dezavantaj.”

    Activiștii pentru drepturile cetățenilor UE în Marea Britanie sunt de părere că statutul în format digital va duce la și mai multă discriminare după Brexit, pentru că oamenii vor trebui să își dovedească dreptul de a lucra și de a închiria o proprietate.„Dacă cetățenii UE ar deține un mic card fizic, și-ar putea demonstra statutul cu mai multă siguranță, decât să folosească un sistem virtual de coduri și întrebări de securitate,” crede Alexandra Bulat.

    Accesul la locuri de muncă și case: drepturile post-Brexit supuse la test

    Oricum vor sta lucrurile, angajatorii și proprietarii sunt confuzi. Ar trebui sau nu să le ceară românilor dovezi suplimentare cu privire la șederea lor în Marea Britanie?

    „Agențiile imobiliare și proprietarii le cer acum cetățenilor UE să prezinte documente care demonstrează statutul lor de ședere în Marea Britanie”, spune Maria Spirova, o bulgară care lucrează ca editor în domeniul juridic și care își ajută compatrioții să se înregistreze în noul sistem. „Nu au voie, de fapt, să ceară această dovadă până în 2021. Sunt foarte dezorientați, deoarece guvernul s-a dovedit a fi extrem de priceput în a crea confuzie.”

    Din punct de vedere legal, agențiile imobiliare nu pot refuza contracte pe motivul accesului la statutul de rezident al unui cetățean, și, dacă solicită acest lucru încă de pe-acum, oamenii nu au cum să dovedească un asemenea statut. 

    Românilor le-a fost oricum mai greu să obțină locuri de muncă în Marea Britanie, în ciuda drepturilor lor de a fi tratați în mod egal până la Brexit.

    Când Alex Hrincă, un antreprenor în marketing digital, și-a căutat un loc de muncă în acest an, mulți angajatori l-au întrebat dacă „are sau nu” dreptul de a lucra în Marea Britanie.

    „În ciuda asigurărilor, cred că incertitudinea asta a cântărit și ea în refuzurile primite,” spune el.

    Până când situația legală a cetățenilor UE nu se va clarifica, românii își vor găsi cu greu case și locuri de muncă în Marea Britanie, potrivit profesorului Nando Sigona, expert în imigrație la Universitatea din Birmingham.

    „Atât cetățenii UE care vin, cât și cei care sunt deja aici”, a adăugat el, „se află prinși într-o situație incertă”.

    Intră în comunitate

    Credem în comunități. Credem în solidaritate. Credem că împreună putem face lucrurile mai bine. De aceea, publicația noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Poți pune umărul cu doar 2 euro pe lună.​

    Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv

    Credem în comunități. Credem în solidaritate. Credem că împreună putem face lucrurile mai bine. De aceea, publicația noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Invită-ți prietenii în comunitate!

    Au contribuit

    1 Contribuții
    0 Răspunsuri la contribuție
    0 Followeri
     
    Contribuția cu cele mai multe reacții
    Cea mai populară discuție
    1 Contributori
    Cristian Ciupitu Contributori recenți
    cel mai nou cel mai vechi
    Cristian Ciupitu
    Oaspete
    Cristian Ciupitu

    Salutare, Locuiesc si muncesc in U.K de 5 ani. Referitor la C.I (cartea de identitate), se pare ca se pot falsifica destul de usor. Am fost pus, de cateva ori, in situatia de a fi translator, la cererea ofiterului vamal. Ce se intampla? Persoana a venit cu C.I din Romania, ofiterul vamal are suspiciuni ca C.I este fals, comunicarea in engleza nu da nici un rezultat, avand C.I de romania ofiterul ma roaga sa comunic eu in romana cu persoana respectiva pentru a clarifica situatia. Am fost pus de doua ori in situatia asta si de ambele dati, persona care… Citește mai mult »