În orele de vârf, o garnitură de Metrou sau de Tren Urban poate să înlocuiască până la 1.815 mașini. Ideea nu e nouă, și nici nu suntem primii care vorbim de ea.
Bucureștiul a moștenit din comunism o infrastructură destul de bogată care lega platformele industriale între ele și cu cartierele. Cu voință politică, presiune publică și ceva investiții făcute cu cap, am putea avea într-un timp scurt o alternativă viabilă pentru mobilitatea bucureștenilor.
Mulțumim că ne citești.
Abonează-te la newsletter.
Modernizarea rețelei de tramvai și trenul urban sunt soluții de bun simț și de viitor. Nu sunt ultra costisitoare, mai ales pentru un oraș cu puterea economică a Bucureștiului, și sunt genul de proiecte sustenabile, de dezvoltare durabilă, pentru care este ușor de atras cofinanțări.
Evident nicio măsură, de una singură, nu o să rezolve o problemă așa de complexă cum e traficul, dar, cu siguranță, orașul nu se va debloca dacă mergem toți cu mașina în continuare și ne plângem de trafic.
Mai poți citi sau viziona în Orașul de mâine:
Susține poveștile care ne ajută să înțelegem lumea în care trăim
Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe.
În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună.
Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare începând cu doar 3€/lună.
Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv
Nu știm dacă vom mai exista în 2021. Însă până atunci, facem tot ce putem ca să-ți aducem poveștile în care credem, poveștile de care avem nevoie ca să mergem mai departe.
În acest moment, avem o echipă minusculă care operează cu 3.000€/lună. Ca să avem o redacție funcțională și sustenabilă, ne-ar trebui cel puțin 10.000€/lună. În cel mai bun moment al nostru, bugetul a fost de 8.500€/lună.
Munca noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori, pentru că am vrut să demonstrăm că un asemenea model poate funcționa și în România. Însă e extrem de greu, așa cum ne așteptam. Poți să ne susții explorările prin această lume mereu în schimbare invitându-i pe prietenii tăi să devină membri, începând cu doar 2€/lună.
Berlin-ul, orașul în care locuiesc acum, a fost printre primele care a profitat de stăzile mai goale pentru ca face piste de bicicletă de urgență.
Poate că asta este ochazi să începem și schimbarea Bucureștiului. Mobilitatea în orașele mari nu se poate baza doar pe automobil, iar atâta timp cât prioritizăm automobilul celelalte moduri de a ajunge dintr-un loc în altul vor avea de suferit.
Îmi ies peri albi doar când mă gândesc că ușor, ușor, ar trebui să mă întorc la traficul de acum câteva luni. Stresul din viața mea a scăzut dramatic în ultima perioadă pentru că nu m-am avântat zi de zi în aglomerație. În calitate de scuterist, 2/3 din an, nesiguranța dintr-un trafic extrem de prost sistematizat, infrastructura de proastă calitate (mai ales șvaițerul din fiecare primăvară) și aerul extrem de nasol pe care-l inhalez de câte ori ies din casă îmi provoacă anxietate permanent. Pentru mine, câteva din învățăturile foarte importante care s-au amplificat în această pandemie e că nu… Citește mai mult »
Ca si in Berlin, in Budapesta conducerea orasului s-a mobilizat si a colaborat cu clubul ciclistilor – o organizatie destul de mare si activa, pentru a crea piste de bicicleta temporare. A fost o evolutie socanta pentru ca pistele au fost realizate in timp record pe cele mai importante artere unde nimeni nu isi imagina ca asa ceva este posibil. Practic o banda intreaga a fost tranformata in pista + buffer. Deocamdata se presupune ca vor ramane pana in septembrie, insa primarul a anuntat ca ar dori sa le transforme in piste permanente. In weekend pistele sunt foarte populare, atragand… Citește mai mult »
Mulțam mult de input, Lorena. Cred că o să aibă răspunsuri mult mai valoroase în acest sens mai ales Cosmin Popan.
Eu sunt, pe rând, șofer, biciclist și pieton. Am crescut în București deplasându-mă cu tramvaie, autobuze, metrou. Aș zice că mă pasionează subiectul transport urban, măcar așa, ca hobby. Mă gândesc s-o dăm în concrete. Treaba funcționează pe principiul cerere și ofertă (sigur, simplific). Oare e cererea de transport alternativ prea mică, prea firavă, prea puțin coagulată? E an electoral, prilej bun de a pune presiune pe doamna Primărie, disperată de voturi. Văzusem ieri pe Facebook la Irina Zamfi că doamn Firea zicea chiar ieri că vrea să facă 50km de piste. Zicea că finalizează 8km de pistă spre Pipera.… Citește mai mult »
Cred că sunt măsuri concrete care nu necesită alocări bugetare extraordinare și nici contorsiuni logice complicate – pistele temporare sunt un exemplu clar la care apelează multă lume și menționează și Lorena mai jos modelul Budapesta. Cred că avântul măsurilor de distanțare e util ca să păstrezi un volum mai mic de trafic, să colaborezi cu mediul privat pentru ore de muncă diferențiate, mai ales la companiile mari din Pipera, de exemplu (să nu bage toată lumea 9to5, mai mult work from home, susținut prin scutiri de taxe și alte înlesniri). Până la urmă, miza nu e ca toată lumea… Citește mai mult »
Da, e un mix de măsuri care trebuie să vină concomitent și de la public, și de la privat. Inclusiv la corporație, hai să facem carpooling, ride-sharing pe bune.
Orice dungă trasă pe asflat are un cost pentru PMB și trebuie cuprinsă într-un buget, chiar și acele piste temporare.
De asemenea, aștept cu nerăbdare 30 iunie, data declarată de Ministerul Transporturilor ca fiind cea oficială în care va fi gata miticul metrou din Dr. Taberei.
Mă bucur să ne vedem la 5. 🙂
Soluția pentru a renunța la mașinile personale este oferirea de alternative. În opinia mea, nu bicicletele sunt prima alternativă, ci transportul în comun. Bandă specială pentru acestea, astfel încât să funcționeze după orar, fara să fie stânjenit de trafic. Sigur că o astfel de măsură va face ca restul traficului să fie și mai aglomerat dar ideea este că orașul este al oamenilor și nu al mașinilor. Trebuie soluții că oamenii să ajungă unde au nevoie. Bicicletele și mersul pe jos vin pe locul doi și trei că alternative. Singura mare problemă a acestei soluții este că șoferii vor fi… Citește mai mult »
Total de acord. Vorbeam și cu Ștefan mai jos și ziceam că de fapt e un mix de soluții care se pot lua în paralel. Așa cum nu pot stârpi de tot corupția 😛 nici de mașini nu poți scăpa total, dar le poți reduce numărul. Da, prioritizezi STB-ul dacă ești Primărie. Singura măsură din mandatul actualului primar a fost tencuirea liniilor de tramvai cu acele garduri, care chiar funcționează, adică la ore de vârf tramvaiul 1 se descurcă mult mai bine decât mașina pe bucata Victoriei – Piața Sudului de pildă. Da, nu mai începe toată lumea munca la… Citește mai mult »
Salut si felicitări pentru scoaterea la discuții a străzii, traficului și a rolului nostru cel de toate zilele. Vrem să contribuim cu un document pentru discuția de după-amiază, ghidul pe care l-am alcătuit pentru o stradă – spațiu comun mai incluziv si pregătit pentru normalitatea de după starea de urgență. A contribuit și Amais cu know-how și latura tech de adaptare pentru lectură de ecran. Sperăm să fie folositor: l-am gândit sub formă de cartonașe explicative și ilustrate ca bază de discuții pentru GIC-uri și organziații comunitare, in vederea prioritizărilor și negocierilor variantelor de propuneri si proiecte ce pot să… Citește mai mult »
Super tare. Văd că și cei de la ARCEN au venit cu propunerea aceasta punctuală
https://www.g4media.ro/proiect-inedit-in-bucuresti-un-ong-propune-pietonalizarea-strazilor-din-apropierea-parcurilor-pe-durata-weekend-urilor-gradina-icoanei-si-parcul-ioanid-proiecte-pilot-pentru-interzicerea-traficulu.html
Da, împreună țintim coalizarea mai multor grupuri cu intenții similare – să avem masă critică la înaintarea cererilor similare. Să formăm și un model de abordare al problemei, precedente, și o rețea de spații activate în felul acesta, și gestionate de fiecare grup în parte. Până atunci, trebuie să dăm corp primelor întâlniri.
Superb! Mi-ar plăcea să pot contribui și eu cu ONG-ul în care activez, pe nume Funky Citizens. Și am impresia că mai pot aduce oameni în barcă. Dacă e ceva ce putem face (măcar disemina în primă fază), do tell.
Aici întrevăd o intensificare a micro-comunităților locale/de cartier/bloc, cum se vede destul de bine și din ghidul tău, ceva care se întâmplă de câțiva ani, însă pare să fie amplificat de noua realitate. Ar fi interesant de înțeles cum ar putea interveni aceste comunități ca să-și regândească strada/spațiul verde etc., astfel încât să-și satisfacă unele dintre nevoi fără intevenții majore și bugetele cu care sunt obișnuite administrațiile; evident că asta e foarte greu de făcut fără o debirocratizare, dar poate un val de mici street-deliveries săptămânale ar întări atât spiritul comunitar cât și înțelegerea acestei nevoi de către membri mai… Citește mai mult »
Complet de acord.
Poate că una dintre cele mai bune vești în perioada asta nefastă este că trăim în orașe în care, în sfârșit, auzim păsări cântând, respirăm aer curat, traficul a scăzut substanțial, dacă nu chiar a dispărut cu desăvârșire, iar mersul pe jos și pe bicicletă au explodat. În Marea Britanie, unde locuiesc, străzile pustii și zilele întregi de inactivitate au scos oamenii din case, pe biciclete sau pe jos, mai mult decât oricând în istoria noastră recentă. În unele zone ale țării, procentul deplasărilor pe jos și cu bicicleta a crescut cu 70%. În Manchester, orașul meu adoptiv, traficul a… Citește mai mult »
Apropo de “ideologia deșartă a creșterii economice”, mi-am amintit de articolul ăsta: https://thecorrespondent.com/357/outgrowing-growth-why-quality-of-life-not-gdp-should-be-our-measure-of-success/37049815572-ad78c1ae
Problema majoră nu e tehnică sau economică, ci lipsa de voință: păolitică, evident, dar și socială. Primarii fac și ei chestii, dacă li se cere. Ori, majoritatea societății românești urbane privilegiază mașina, lcoul de aprcare etc. căreia îi sacrifică totul. Nu toți, însă, deci trebuie să cerem aceste măsuri nu drept ceva exotic, hipsteresc, ci ca niște drepturi firești.
Unde mi se pare un decalaj este fix chestia asta, că imaginea generală în societate este că infrastructura pentru biciclete și pentru pietoni este o fiță hipsterească.
Mi se pare că măsurile de care este nevoie pentru a atinge niște lucrui pe care toată lumea le dorește au un PR destul de prost…
Ștefan, de acord, chiar dacă e deprimantă perspectiva ta. Dar nici nu vreau să ne resemnăm. Ce se poate face, totuși, concret? Cum ne convingem vecinii, prietenii, cunoștințele, rudele că traficul e o problemă? Ca apoi să ceară și ei de la primărie, altfel spus să creezi cererea ca să vină și oferta. Da, dacă e să înceapă un război mondial în București, apăi de la locuri de parcare o să fie clar. Ceea ce îmi amintește de faptul că tot orașul e o mare parcare. Ce facem cu milioanele de mașini, le îngropăm? Înțeleg că pe Decebal se face… Citește mai mult »
Până la o schimbare de paradigmă culturală, ar fi interesant să vorbim despre măsurile concrete, care nu presupun nici mare cheltuială – financiară sau politică – mai ales în contextul ăsta. Cum zicea și Cosmin, am menționat câteva mai jos.
Cred că o metodă ca publicul larg să poată vizualiza aceste beneficii e de activare a unor micro-comunități locale, am încercat mai sus să dezvolt ideea.
Ceea ce am observat noi la #Bucureștiiîndetalii e că, deși gâtuit, ocupat, teritorializat, carosabilul de acum funcționează la capacitate redusă de obicei pe un fir, cu claxoane și negocieri de mici dimensiuni teritoriale și mare amplitudine sonoră. Tot acel spațiu blocat static de mașini și obstacole – acela trebuie reorganizat și taxat: se pot face parcări la bordură și lăsa și spații pietonale, ies si spații de parklet și de grădini și de pubele, care să nu mai obstrucționeze pe nimeni. iar viteza de tranzit de acum, care e oricum de 15-24km/h, e fix cea care e utilă pentru a… Citește mai mult »
Este util un zoom? Moderat, evident
Facem data viitoare 🙂
Problema e că va fi foarte greu să convingi lumea să ia transportul în comun în următorii ani. Ecologia, în general, va deveni o temă nepopulară. Deja văd propuneri serioase pentru a renunța la densitate, pentru a avea „fiecare grădina lui” etc. Mie mi-e teamă că virusul ne va da înapoi în lucruri esențiale, nu ne va duce înainte.
E o temere legitimă, e și o chestie de optică însă. Uite, pe zona de digitalizare ne-a dat înainte, ne-a forțat să ne mutăm în digital. Virusul probabil că va fi „contained” în doi ani, să zicem că apare un vaccin și că ne imunizăm în masă. Sechelele însă vor rămâne, probabil că va exista o precauție sănătoasă față de aglomerări (căci na, pot apărea alte microorganisme buclucașe oricând). Unii se conving să ia transportul în comun din lipsă de alte alternative. Încă e mentalitatea aia cu „bogat/sărac” – cine are mașină, e bogat, cine nu, merge cu STB-ul. Iar… Citește mai mult »
Eu voi strânge în perioada asta informații despre cum se face un studiu al vieții publice și voi ieși după 15 mai în parcuri și pe străzi să văd cum folosesc bucureștenii aceste spații după carantină, în vreme de pandemie. Sper ca insight-urile să ne spună ce e potrivit să facem și să propunem autorităților mai departe. Am trimis de curând o cerere către PMB să îmi trimită raportul de trafic de la instalarea acelui counter de biciclete de pe Calea Victoriei (zona Cercul Militar), iarăși, și datele de acolo ar putea ajuta.
Salut, Tudor! Poți dezvolta puțin ideea cu studiul? În ce calitate vrei să-l faci? Nu te ajută să colaborezi cu Maria, Cosmin? (vezi comentariile de mai jos)
din căte știi acel counter funționează corect? mă mai uit din când în când, când mai am drum prin Bucruești, la cifrele afișate pe el, și par destul de aleatorii…
Da, cred că ar fi mișto să ne aliem, mi-ar plăcea să pot contribui cumva.
Ref. la reply to comments, la mine apare un buton de „răspunde”, sunt pe browser-ul Chrome, nu știu dacă ajută aceste indicii pentru debugging.
Salut, Todor, foarte bună idee! Cred că ar trebui să iei legătura cu cercetători de la Antropologie, SNSPA. Ți-ar fi de mare ajutor o discuție cu ei!
Din păcate nu am opțiunea de a da reply la comment. Va fi un studiu pe modelul celor de la Gehl People, un birou de arhitectură și cercetare urbană recunoscut în domeniu. Au lăsat destule resurse cât să pot reproduce metodologia unui studiu care să acopere ce mă interesează. Sunt deja în contact cu Maria și echipa BAZA și poate vom reuși să colaborăm și pe acest studiu. Eu îl pregăteam dinainte de pandemie pentru proiectul meu de revitalizare pentru Calea Victoriei, iar acum doar voi deturna puțin scopul și voi încerca să aflu niște răspunsuri valabile la nivelul întregului… Citește mai mult »
da, e un runaround la sistemul nostru de comentarii care e rezervat membrilor Inclusiv. editarea și reply-ul funcționează pentru cei logați
Cosmin, eu incerc sa fiu pesimist-pozitiv. 🙂 Vad ca am sters comentariul din greseala, asa ca revin: As propune o gradare a pedepselor, integrata cu o gradare a masurilor. Adica: – reducerea din nou a tarifelor de parcare, ca sa tragi lumea. – in contrapartida, amendarea zdravana a celor car eaprcheaza ilegal la pan la l300 sau 500 metri de un parcaj public. – iarasi, amendarea in cazurile absolut inadmisible: bocare total trottuiar, blocare trecere de pietoni. – latirea la 1,50 m a zonelot libere obligatorii pe trotuar, pe unde trec parinti cu carucioare sau persoane cu dizabilitati. – toleranta… Citește mai mult »
Eu oscilez între pesimism și „hai că se poate”. De acord ca te poti juca cu cuantumul amenzilor. Sincer, cele de centru mi se par decente, vorbim totusi de centrul orasului, 10 lei pe ora e OK. Poate ar fi binevenite niste zone de drop-off, pentru cei care au de stat max 5 minute, te duci, iei ceva, pleci. Ca multe dintre drumuri de fapt asa sunt. Dar deja intram in detalii poate prea avansate. Păi, candidezi? Te votăm? 🙂 Acum serios, cum putem să facilităm colaborarea între autoritățile locale și cetățeni, când standardul s-a dus jos de tot, de… Citește mai mult »
Da, a propos de ce zice Tudor, nu am nici eu posibilitatea de a raspunde direct la comment. Macar postarile proprii se pot edita?
Trebuie să te loghezi cu contul de steady, omulețul din dreapta, sus 🙂
Sunt membru! Prin familie. Trebuie sa gasesc contul 🙂
Am citit contribuțiile de până acum și mi se par toate foarte interesante și pertinente. Vreau să subliniez, totuși, un lucru important, care pare că se pierde mereu din vedere în discuții de genul acesta, care ajung să se focuseze pe trafic și, implicit, pe dependența de automobil ca și cum astea ar fi ceva de sine stătătoare, care funcționează într-un vid. Și apare, implicit, ideea că dacă facem o inginerie de trafic, am rezolvat congestia. Vorbim însă aici de mobilități urbane, care implică mai mult decât intenții individuale de deplasare din A în B, mai mult decât infrastructura și… Citește mai mult »
Cred că punctul ăsta de tensiune apare oarecum prin comentarii și se referă, într-un mod simplificat, la activare individuală și comunitară. Din ce înțeleg, tu vorbești despre o regândire a spațiului public ca întreg (nu neapărat dpdv ingineresc, ci ca perspectivă) – începând cu locul în care stăm, unde muncim, unde ne recreem și cum sunt ele legate, cum putem să navigăm între ele ca parte a unui ecosistem integrat, adevărat? E greșit dacă spun că sunt multe orașe blocate pentru că nu ne raportăm la ele ca la un bun comun, ci ca la “carnea” dintre A și B,… Citește mai mult »
Are sens ce spui, Cosmin. Practic – să analizăm și obiceiurile de consum. Dacă ai de cărat, iei mașina. Te duci la hypermarket, care niciodată nu e prea aproape, nu? Ai putea să mergi la Mega, care e mai aproape, la Shop&Go. Dar o vei face mai des, probabil. E doar un exemplu în situația de aprovizionare. Eu unul cât am stat în Barcelona (un an) m-am super bucurat de transportul lor public care funcționa. Nu mai văzusem așa ceva :)) Cred că de două ori am luat taxiul. Era și scump, aveai și alternativa night bus-ului care venea din… Citește mai mult »
Mă gândesc la deplasările zilnice ca parte a unui sistem de mobilitate, nu doar ca transport, unde atenția nu e axată exclusiv pe infrastructura de străzi și cum o inginerim ca să maximizăm timpi de deplasare. De asta am făcut și în primul comentariu referire la creștere economică. Mobilitatea urbană e echivalată azi, cam peste tot, cu orașe funcționale, unde fluxul ăsta nu trebuie întrerupt și nicidecum chestionat. Ori, cum spunea cineva prin comentarii și prin ceva materiale link-uite, spațiul orașelor e și de joacă, și de socializare. Cred că hint-urile nu sunt neapărat în literaturi de specialite și ghiduri… Citește mai mult »
Ce parere aveti despre car sharing si beneficiile lui in dezvoltarea unui oras smart, reducerea tarficului si a poluarii.
Bună, Diana. Eu încă nu am încercat servicii de genul ăsta, dar îmi par foarte utile mai ales dacă vii/mergi în alt oraș cu avionul sau trenul și ai nevoie de o mașină într-un caz punctual. În general nu sunt fanul automobilului pentru naveta la serviciu, prefer s-o folosesc doar la cumpărături en-gros/călătorii interurbane; nu m-ar ajuta prea mult prin București, prefer scuter/transport în comun. Am văzut, în schimb, că multe din aceste companii vin cu flote de mașini electrice sau hibrid cu consum extrem de redus și emisii 0 sau mult mai mici decât alte variante, cred că poate… Citește mai mult »